1. Cadrul conceptual al Managementului Calitatii Proceselor
Termenul provine din limba latina, de la cuvantul ,,qualis", care poate fi tradus prin expresia ,,fel de a fi". Notiunea de calitate are in constiinta oamenilor o istorie indelungata.
Astfel, o intalnim in antichitate la Aristotel, apoi in filosofia clasica germana la Hegel, in lucrarile lui Dimitrie Cantemir care foloseste expresia ,,feldeinta", probabil o traducere in stil personal a termenului din limba latina, si, bineinteles, la filosofii contemporani.
Odata cu progresele inregistrate in industrie, calitatea nu mai este doar un concept filosofic, ci si unul economic. Rolul calitatii in economie a crescut considerabil incepand cu anii '80, cand datorita reducerii accentuate a resurselor de materii prime, calitatea devine un factor important de economisire.
Impactul calitatii asupra economiei a avut, de sigur, consecinte de alta natura si amploare decat in filosofie. In conceptia actuala calitatea a devenit o preocupare generala a tuturor organizatiilor si se realizeaza prin intermediul managementului.
Conceptul de calitate in economie se bazeaza pe teoria semnificatiei elaborata de Ioachim Von Uexkull.
Corespunzator acestei teorii imaginea unui produs este reprezentata de caracteristicile acestuia. Caracteristica reprezinta o insusire a produsului care il diferentiaza de altele si deriva din valoarea sa de intrebuintare, deci din proprietatea produsului de a satisface o nevoie sociala. Caracteristicile calitative exprima tocmai modul in care se realizeaza utilitatea, nivelul de satisfactie pe care o resimte utilizatorul produsului. De aceea in managementul calitatii se urmareste identificarea si masurarea acestora pentru a cunoaste nivelul la care oferta producatorului se incadreaza in cerintele utilizatorilor. Analiza calitatii produselor necesita mai intai o impartire a acestora pe clase de calitate, in interiorul carora produsele au caracteristici tipologice comune1 Diferentierea calitativa se face intre clase.
Deoarece bunurile si serviciile sunt realizate pentru a satisface diversitatea cerintelor sociale, pentru producatori este importanta cunoasterea acestora; incadrarea in nevoia sociala este prima conditie a existentei calitatii, deoarece un bun care nu raspunde unei nevoi sociale nu are nici calitate.
Referindu-se la cerinte, Standardul ISO-9000/2000 le clasifica in: materiale, spirituale, sociale, ecologice (dupa cum o face si stiinta economica) si au un caracter dinamic determinat de evolutia progresului tehnic.
Pentru stabilirea caracteristicilor bunurilor si serviciilor este necesara cunoasterea tuturor celor implicati in realizarea si utilizarea acestora, care sunt: clientul, furnizorul, si societatea in ansamblul sau. In teoria semnificatiei, acestia sunt cei care isi pot expune punctele de vedere cu privire la produs. Pentru toti calitatea se manifesta in perioada de utilizare a produsului, dar analiza calitatii nu se poate rezuma numai la aceasta perioada, ci trebuie extinsa si la celelalte doua : conceperea si fabricarea, unde caracteristica de apreciere este cantitatea de munca incorporata in produs; realizarea comerciala, caracteristica produsului fiind aici competitivitatea; perioada de utilizare, care concretizeaza efectiv utilitatea produsului, caracterizata prin atingerea parametrilor proiectati si fiabilitate.
Rezulta ca producatorul nu poate face abstractie de competitivitate si munca inglobata in produs, atunci cand analizeaza calitatea si utilitatea, ca beneficiarul acorda atentie in primul rand utilitatii produsului, dar analizeaza si situatia pietei si comportarea in timp a produsului, iar societatea, la randul ei, este interesata de protectia consumatorilor si de existenta unei concurente reale pe piata.
Pornind de la aceste precizari, putem defini calitatea ca fiind imaginea bunului studiat,
alcatuita din caracteristicile calitative tipologice si alte caracteristici mai putin semnificative.
Standardul ISO 9000/2000, in care se prezinta terminologia calitatii, defineste calitatea ca o de a satisface exigentele explicite si pe cele implicite.
Din cele prezentate pana aici rezulta ca prin calitatea produsului nu trebuie sa se inteleaga numai nivelul tehnic al acestuia, care ii asigura functionarea corespunzator cerintelor, ci si aspectele legate de impactul produsului asupra mediului.
Calitatea este o notiune cu o foarte larga utilizare, ceea ce face extrem de dificila definirea ei din punct de vedere stiintific. Discipline ca filozofia, economia si cele tehnice dau un inteles diferit acestui termen. In literatura de specialitate conceptul de calitate a produselor si serviciilor se regasesc mai multe acceptiuni. La fel in practica economica. Astfel, calitatea este definita ca reprezentand " satisfacerea cerintelor clientului", "disponibilitatea produsului", "un demers sistematic catre excelenta", "conformitatea cu specificatiile", "corespunzator pentru utilizare" etc. Standardul ISO 8402 defineste calitatea ca reprezentand "ansamblul caracteristicilor unei entitati, care ii confera aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite".
Badea, F.,Bagu, C., Deac, V Managementul productiei, Editura ALL, 2000
Olaru, M. Managementul calitatii, Editura Economica, 1998
Zorlentan, T. (coord) Managementul organizatiei, Editura Economica, Bucuresti,1998
Ion Stanciu Managementul Calitatii Totale , Editura Cartea Universitara Bucuresti 2003
www.wikipedia.ro
www.tqm.com
www.asahibeer.com
Managementul Calitatii Proceselor- notite de curs
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
