Management și ingineria sistemelor de producție

ETAPA 1

Lansarea in fabricatie

1.1 Prezentarea produsului

Tehnologia vinului este stiinta care se ocupa cu studiul proceselor, metodelor si procedeelor de preparare si conditionare a vinului si a celorlalte produse obtinute pe baza de must si vin, in scopul realizarii unor produse finite care sa corespunda pietei.

Vinul este bautura obtinuta exclusiv prin fermentatia alcoolica completa sau partiala a strugurilor proaspeti zdrobiti sau supusi unor prelucrari autorizate, ori a mustului de struguri proaspeti. Bauturile alcoolice din alte fructe, inclusiv din stafide nu pot purta denumirea de vin.

Prepararea vinului, alaturi de cultivarea vitei de vie, este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si reprezinta o meserie, o arta, care era practicata de o anumita categorie de oameni si se transmitea de la o generatie la alta, ca orice alta meserie, cu toate secretele ei. Vinul a insotit omul pe parcursul intregii sale existente, i-a devenit nu numai un aliat in victorii, ci si un sfatuitor, prieten in momente de cumpana si deschizator de noi drumuri prin clarviziunea pe care o nastea in mintea celui care-l folosea in mod intelept.

Vinul a fost primul ,,drog" activ cunoscut de om si prima bautura igienica, dupa apa. Un vin bun, consumat in cantitati moderate, stimuleaza apetitul daca este servit cu un sfert de ora inainte de masa. Dar consumarea abuziva a vinului si mai ales a bauturilor tari, duce la alcoolism, un mare pericol social.

Inca din antichitate vinul a fost un medicament contra bolilor infectioase ale tubului digestiv. Armatele lui Cezar sau Alexandru, a regilor persani si marile epidemii de tifos, paratifos, dizenterie, holera si ciuma au fost evitate sau stopate cu vin. Napoleon a ordonat si el soldatilor sa bea vin. Si in al doilea razboi mondial se dadea in ratia soldatilor italieni vin rosu.

In tara noastra, vinul este recunoscut ca o bautura naturala si intaritoare. Vinul bun se bucura de o pretuire aparte, iar pentru realizarea lui se fac eforturi mari (Tudosie, A.). Acestei bauturi i s-au atribuit diferite denumiri ca: ,,lapte vegetal", ,,lapte al batranilor", ,,un bun deconectant", ,,untdelemnul spiritelor alese", ,,o expresie fidela a acordului perfect dintre generozitatea naturii si inteligenta umana", ,,bautura infailibila pentru testarea inteligentei, a intelepciunii si facultatii volitive". De altfel, insusi marele Luis Pasteur spunea in ,,Traite des maladies du vin", in 1886, ca ,,vinul este cea mai sanatoasa si mai igienica dintre bauturi".

Francezii sustin ca, datorita vinului - bautura nationala - tara lor este patria artelor, a cantecului si a poeziei.

Vinul, cunoscut ca bautura alcoolica de foarte multa vreme este unul dintre produsele alimentare cu larga circulatie. Prin vin se intelege bautura alcoolica rezultata din fer-mentarea completa sau partiala a strugurilor proaspeti sau a mustului de struguri proaspeti.

In afara faptului ca vinul este o bautura placuta, care impresioneaza prin aspectul, culoarea, aroma si gustul sau, el are totodata si o incontestabila valoare alimentara si fiziologica.

Unul din elementele de calitate pentru care vinul este apreciat il constituie naturaletea si autenticitatea sa. Aceste atribute sunt aparate de legi, care precizeaza conditiile pe care vinul trebuie sa le indeplineasca sub aspectul provenientei, al compozitiei sale chimice precum si sub acela al tratamentelor care i s-au aplicat.

Consumat in anumite cantitati si in anumite conditii, vinul satisface cerintele generale ale unui aliment. Un litru de vin, cu o tarie alcoolica de 9-10?, aduce in bilantul energetic circa 600-700 calorii, ceea ce reprezinta circa 25% din necesarul ziinic de calorii ai organismului omenesc. Se apreciaza ca un litru de vin echivaleaza din punct de vedere al valorii sale calorigene cu 0,9 litri de lapte, cu 300-350 g paine, cu 585 g carne, cu 5 oua sau cu un kilogram cartofi.

Caloriile pe care le produce vinul se datoresc aproape in totalitate alcoolului etilic (1 g de alcool etilic produce cca. 7 calorii). Spre deosebire de alte alimente (zaharuri, grasimi, proteine etc.), alcoolul nu constituie o sursa directa de energie muschiulara, si reprezinta in organism un aport energetic care se bazeaza pe fenomene respiratorii la nivelul celular

Alcoolul din vin are o actiune pozitiva asupra metabolismului proteinelor, glucidelor si lipidelor.

Din punct de vedere fiziologic vinul are influenta in special prin alcoolul pe care il contine asupra aparatului digestiv, circulator si al sistemului nervos. Consumat in doze moderate, el activeaza secretiile salivare si gastrice, accelereaza circulatia singelui si produce o senzatie de excitare nervoasa care stimuleaza activitatea creierului. Consumat in doze mari si repetate, vinul are efecte negative asupra organismului: provoaca congestionarea mucoasei gastrice, produce stari de hipertensiune si de crestere a temperaturii periferice, paralizeaza actiunea centrilor nervosi provocand stari de "betie". Abuzul de alcool poate duce la aparitia gastritelor de natura alcoolica sau la ciroza hepatica.