Dezvoltare durabilă și protecția mediului

Municipiul Pitesti, resedinta judetului Arges, este situat in partea central-sudica a tarii, la confluenta dintre Raul Arges si Raul Doamnei, la contactul Podisului Getic cu Campia Romana (fig. 15). Vatra orasului s-a format si s-a extins extins longitudinal in lunca si pe terasele vestice ale Argesului pe directia NV-SE, pe o distanta de 12 km intre lacurile Bascov si Golesti.

Coordonatele geografice ale orasului sunt date de intersectia in partea sa centrala a paralelei de 440 51/ 30// latitudine nordica cu meridianul de 240 52/ longitudine estica. La 12 km

N de Pitesti, prin localitatea Merisani trece paralela de 450 latitudine N, ceea ce plaseaza orasul la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord.

Ca pozitie fizico-geografica, orasul Pitesti se afla situat in partea de N a Campiei Romane, in sectorul nordic al Campiei Munteniei de Vest si Centrale, in subunitatea nordica a acesteia, in Campia Inalta a Pitestiului, cu altitudini ce variaza intre 252m in albia minora a Argesului si 350m pe terasa Trivale- Papucesti. Coltul vestic al orasului, cu altitudini de peste 400 m se suprapune Piemontului Cotmeana.

a b

Fig. 11. Pozitia geografica a Municipiului Pitesti: a) in cadrul tarii; b) vecinii municipiului Pitesti

Teritorial-administrativ municipiul Pitesti reprezinta resedinta judetului Arges si se invecineaza cu localitatile (vezi fig. 11.b.): Bascov (in nord si nord-vest), Budeasa (in nord si nord-est), Maracineni (in nord-est), Stefanesti (est si sud-est), Geamana in S, Bradu (in sud si sud-vest), Smeura (in sud-vest), Albota (in sud-vest), Mosoaia (in vest) si Babana (vest si nord-vest).

Situarea municipiului Pitesti intr-un spatiu geografic de maxima complexitate ofera in plan regional premisele unei evolutii teritoriale care sa-i confere un important rol de convergenta socio-economica in cadrul Romaniei.

CAPITOLUL II: ANALIZA CADRULUI NATURAL

2.1. Elemente de ordin geologic

Principalele elemente de ordin geologic au conditionat evolutia si geneza reliefului, si conditioneaza procesele geomorfologice actuale cu implicatii asupra tuturor componentelor fizico-geografice.

Din punct de vedere geologic, Municipiul Pitesti se afla situat la contactul a doua mari unitati structural-tectonice, separate de falia pericarpatica Gaesti-Pitesti-Filiasi-Strehaia-Drobeta Turnu Severin (Ielenicz M., 1999). In nord, se suprapune Depresiunii Getice care corespund avanfosei carpatice, iar in sud Platformei Moesice. Cuvertura sedimentara care acopera acest fundament este alcatuita din nisipuri, pitrisuri, argile, precum si depozite loessoide (fig. 13).

Teritoriul Municipiului Pitesti s-a format si individualizat, in stransa legatura cu evolutia paleogeografica a Piemontului Getic si a Campiei Romane, dar mai ales cu evolutia retelei hidrografice.

Campia Inalta a Pitestiului, campie de acumulare fluvio-lacustra, opera a Raului Arges reprezinta un urias con de dejectie, construit la periferia Podisului Getic. Formarea si constructia acestui con de dejectie a fost influentata de ridicarea in bloc a Piemontului Getic odata cu intreg edificiul carpatic, precum si de formarea arealului subsident Pitesti- Stefanesti, care a dus la formarea confluentei Raului Arges cu Raul Doamnei. De asemenea aria de subsidenta Titu-Potlogi a atras cursul Raului Arges spre NE, astfel incat acesta si-a parasit mereu terasele in evantai pana si-a capatat cursul actual.

Fig. 13. Harta geologica a municipiului Pitesti

Din punct de vedere stratigrafic Campia Pitestilor are o cuvertura de depozite aluvio- proluvio-deltaice in care alterneaza pietrisuri, nisipuri, argile, marne, care atesta schimbari de fond ale conditiilor climatice cuaternare. In Piemontul Getic si Campia Inalta a Pitestiului predomina formatiunile levantine si mai ales cuaternare-pleistocene pe interfluvii ("pietrisuri de Candesti") iar cele holocene (pietrisuri, loess) in campie si in lungul vailor (fig.13).

Holocenul Superior se dezvolta cu precadere de-a lungul albiilor raurilor, fiind constituit din pietrisuri, nisipuri si argile nisipoase apartinand sesului aluvial (lunca).

2.2.Relieful

Vatra Municipiului Pitesti s-a format la contactul Campiei Inalte a Pitestilor cu subunitatile estice ale Podisului Getic: Piemontul Cotmeana in vest si nord-vest, Dealurile sau Gruiurile Argesului in nord si nord-est, Piemontul Candesti in est (fig. 15).

Daca limita Campiei Pitestilor cu Dealurile Argesului si Podisul Candesti este clara, fata de Podisul Cotmeana limita este dificil de urmarit, singura deosebire intre cele doua unitati piemontane fiind caderea in trepte (terase) spre Arges a Campiei Pitestilor.

Inaltarile sau subsidentele din profilul longitudinal al Argesului au dus la dezvoltarea de convergente si divergente hidrografice. Reteaua hidrografica are un caracter divergent in Podisul Getic si un caracter convergent catre Pitesti, catre arealul subsident Pitesti-Stefanesti (fig.15).

Fig. 15. Pozitia municipiului Pitesti in raport cu principalele unitati de relief (dupa Tanislav D., 2009, cu modificari)

2.2.1. Caractere morfografice si morfometice

Fiind pozitionat in apropierea Campiei de subsidenta Titu, relieful Campiei Inalte a Pitestiului comporta o serie de trasaturi legate de noua generatie de vai ce se formeaza in aceasta regiune. Raul Arges are in Campia Inalta a Pitestiului forma de arc, avand la inceput directia N-S, iar apoi directia NV-SE (fig. 15).

Hipsometria:

In perimetrul Municipiului Pitesti altitudinea medie este de 304 metri, minima absoluta este de 250 metri, in albia minora a Raului Arges, iar altitudinea maxima absoluta este de 436,5m in extremitatea vestica a teritoriului, care se suprapune Podisului Cotmeana (fig. 17). Energia maxima de relief, intre cele doua cote, este de 186 metri.