In lumea afacerilor, s-a avut tendinta de a se intelege conceptul de valoare prin intermediul modelului contabil folosit in prezent de toate companiile din lume, secolul al XV-lea fiind sursa neobisnuita a acestui model. Metoda permitea aventurierilor comerciali ai vremii sa inteleaga directia propriilor investitii, oferindu-le posibilitatea de a inregistra rezultatele activitatilor lor. Modificarile facute de-a lungul timpului, cu precadere in ultimul secol, au perfectionat metoda, insa adevarul este ca sistemele contabile contemporane raman ,,blocate" in vechea gandire economica, iar notiunile economice ale acestui secol nu pot fi intelese cu acuratete prin intermediul unor principii ale secolului XV, oricat de robuste ar fi ele in prezent.
Apare astfel nevoia de a trece la un nou nivel, la o renastere a contabilitatii, care sa ia in calcul in plus toate elementele necorporale - capitalul intelectual. Sistemul contabil traditional nu a fost proiectat pentru noua economie; in acest sens, ori modelul contabil va trebui sa fie schimbat, ori companiile vor fi nevoite sa ofere declaratii suplimentare in rapoartele anuale.
Cu toate ca in literatura de specialitate se intalnesc distinct atat termenul de capital intelectual cat si cel de active necorporale, amandoua fac referinta la ansamblul cunostintelor, abilitatilor, competentelor acumulate de o intreprindere a caror exploatare genereaza profituri pentru firma.
In aceasta era a informatiei si tehnologiei, capitalul intelectual detine o pondere din ce in ce mai mare in ansamblul activelor detinute de catre intreprindere. Obiectivul traditional al intreprinderii privind realizarea de economii de scala la nivelul activitatii desfasurate este completat sau chiar substituit de acela privind economia de retea. Astfel, profitul intreprinderii este in primul rand rezultatul relatiilor pe care firma le cultiva cu salariatii, furnizorii, clientii si chiar cu competitorii sai.
Ideea centrala de baza care a stat la fundamentarea acestui proiect este ca societatea actuala in care traim, mai precis cea informationala, promoveaza metode si modele ale managementului rational care ghideaza agentii economici spre obtinerea de performante. Evolutia societatii contureaza o era a cunoasterii spre care tinde umanitatea si o data cu ea mediul de afaceri. Economia se redefineste si se redenumeste, transformandu-se treptat in Noua Economie care renunta la multe din vechile abordari, cautand sa explice realitatea mult mai complexa ce se desfasoara inaintea noastra, in centru aflandu-se informatia, element ce da nastere capitalului intelectual.
Capitalul intelectual este practica si intuitia unei echipe de chimisti care descopera un nou medicament valorand milioane de dolari, este abilitatea muncitorilor de a inova in mii de cai pentru a imbunatati eficienta unei fabrici. Este reteaua electronica care transporta informatia la viteza luminii printr-o companie,astfel incat raspunsul sa fie mai rapid si mai prompt decat al rivalilor. Este colaborarea intre o companie si clientii sai ,legatura puternica inte ei, ce il aduce pe client inapoi din nou si din nou. Este puterea mintii colectiva.Este foarte dificil de identificat si chiar mai greu de folosit intr-un mod eficient. Dar odata gasita si exploatata, cu siguranta beneficiile obtinute vor fi proportionale cu eforturile depuse.
Un alt motiv, de data aceasta auxiliar, aflat in concordanta cu primul mentionat mai sus, este reprezentat de cele trei resurse pe care fiecare elev le invata metodic din cartea de economie. Munca, natura si capitalul. Realitatea contemporana sau mai degraba efectul secolului XXI, a "inventat" o resursa importanta care are puterea de a actiona in favoarea sau defavoarea unei afaceri, in functie de cum este administrata, avand deci o influenta decisiva. Aceasta resursa ia forma capitalului intelectual, bazat la randul ei pe cunoastere si decizie.
Pentru o transpunere mai coerenta, voi incerca sa explic ideea de baza : valorile si-au schimbat ierarhia si anume, resursele fizice au coborat o treapta pentru a face loc resurselor intangibile care devin un factor din ce in ce mai important in dezvoltarea si profitabilitatea unei afaceri si nu numai.
Diferenta se face acum la un nivel aproape de necontrolat. Si tocmai de aceea multi s-au grabit sa emita teorii si propuneri pentru masurarea acestui tip de capital.
Prima care a incercat sa construiasca un model de masurare a capitalului intelectual a fost Skandia , dupa cum vom vedea in capitolul III, o companie de origine suedeza care a si implementat acest model, incercand cumva sa faca legatura dintre inregistrarile contabile si capitalul intelectual.
Capitalul intelectual nu trebuie privit ca o moda a prezentului, ci ca o necesitate de reconsiderare si evaluare a lui astfel incat la vechile reguli economico-financiare dupa care se iau deciziile sa se adauge si cele privitoare la informatiile cu inteles, adica ansamblul de cunostinte cu incidenta in rezolvarea problemelor
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
