Dimensiunile narative în opera lui Creangă

Desemnam pe Nica a lui Stefan a Petrei ca pe primul personaj comic al Amintirilor. ,,Ghibirdicul" acesta nazdravan ne e sugerat, in toata capacitatea lui ghidusa, de o atitudine schitata rapid in scena cu smintinitul oalelor.

Minunindu-se foarte de disparitia smintinei de pe laptele prins, el comenteaza faptul cu multa fatarnicie, fiindca el linsese grosciorul de pe deasupra oalelor, ,,sezind incinchit si cu limba scoasa afara"

Atitudinea este extrem de caracteristica pentru spiritul care-l anima pe erou nu numai in copilarie, ci si mai tirziu, in anii adolescentei, cind nu-i ,,era a invata, cum nu i-i ciiielui a linge sare", cind era ,,un ghibirdic si jumatate", ,,cind se facea smerit si numai ridea in el de ghibacia minciunilor ce potrivea" si-l purta gindul numai la sotii.

Acelasi spirit se va pastra in povestitorul virstnic care va ramine un poznas, un om mereu pus pe sotii si insufletit de intentii ludice. Ca scriitor, sa fi putut crea un Till Eulenspiegel, trebuie sa fi avut el insusi fiinta lui ceva din nazdravanul erou popular.

Pe de alta parte, viziunea satirica asupra lumii exprimata prin mijlocirea personajelor comice este sustinuta de o tehnica speciala a povestirii izvorita din specificul talentului lui Creanga si condusa cu mijloacele dictate de traditia povestitorului popular. Si mijloacele acestea deriva tot dintr-o intreaga conceptie despre viata si despre arta, slujita de produse artistice, create in rastimp de milenii. Tehnica povestirii vorbeste despre formatia scriitorului, despre legatura nemijlocita cu cultura populara orala. Cum am vazut, Creanga a mers toata copilaria sl adolescenta la scoala povestitorului popular, de la care a adoptat formulele consacrate ale naratiunii. De la acela a invatat ca povestea se spune insotita de gesturi, mimica si comentarii; ca de obicei ea e adresata grupului lui, colectivitatii in care el prospera, si cuprinde, spre hazul si placerea mereu reinnoita a tuturor, aluziile binecunoscute de toti, vorbele de duh cele mai sugubete. El repeta cristalizarile intelepciunii populare, aplicindu-le la aceeasi substanta, totusi creind un context nou prin stralucirea talentului si prin valorile noi, de imagine, pe care le sugereaza.

Caracterul acesta oral al povestirii este intensificat prin foarte frecventa folosire a interjectiilor, a onomatopeilor, a interogatiilor si exclamatiilor, a constructiilor specifice eliptice sau introduse prin locutiunile atit de repede recunoscute ca apartinind lui Creanga. Apoi comentariile acelea scurte ce insotesc micile comedii jucate de personajele lui Creanga si indica prezenta neintrerupta a povestitorului pe scena, precum si participarea lui afectiva la desfasurarea actiunii sint pline de duhul creatorului popular. Aci e cuprins echivocul debitat cu nevinovatie, batjocura prostiei si a lenei, clipirea vicleana din ochi, cu care sint insotite personajele putin iubite, sau aprobarea admirativa a eroilor dragi, compatimiti in suferinta si incuviintati cu mindrie in toiul faptelor laudabile.

Resortul intim al umorului din comentarii rezida, insa, in cea mai mare parte, in intentia facetioasa a taranului glumet de a ride cu consatenii lui de ceea ce stiu cu totii de a ride de interlocutorii straini grupului, care nu stiu, pacalindu-i. E caracteristic in acest sens spiritul lui Stan Patitul, care atunci cind are de-a face cu un individ strain grupului sau, il supune la un examen de intelepciune ca sa-i vada fortele intelectuale, ca un adevarat Sfinx popular. Abia dupa ce Chirica, dracul Oedip raspunde, el e socotit demn de a lucra alaturi de stapinul sau, de a fi integrat comunitatii familiale a lui Stan-Ipate.

Vorbeam despre intentia ludica a scriitorului, care intr-adevar, in cursul povestirii desfasurate, asa cum stim si cum s-a spus, se joaca intruna, ghidus, cu cuvintele. Poate identitatea dintre Creanga si eroii sai, despre care s-a vorbit foarte adesea, se vede in jocul cu vorbele, unde el isi ingaduie o multime de nazdravanii. Nica stirneste, ca si Danila, uimirea si hazul prin ciudatenia actiunilor lui; Creanga da nastere in cursul povestirii la nedumeriri similare, la obstacole neobisnuite de logica, menite a stirni risul puternic.