Dupa Unirea din 1859, paradigma culturala realizata de pasoptisti este pusa in discutie si supusa unui sever examen critic de o noua generatie de intelectuali care se impune ca un grup de mare solidaritate ideologica si culturala, si, timp de un sfert de secol, constituie elita culturii romane, orientand evolutia acesteia. Cativa tineri intorsi de la studii din strainatate intemeiaza la Iasi societatea culturala "Junimea", in iarna anului 1863: Vasile Pogor, Petre Carp, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi si Titu Maiorescu. Astfel, Iasul, care-si pierduse intaietatea prin stabilirea capitalei Principatelor Unite la Bucuresti, dob'ndeste prestigiu cultural, pentru ca Junimea cncentreaza in randurile ei pe cei mai talentati si instruti reprezentanti ai tinerii generatii.
Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor. Generatia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti, de construire a identitatii nationale, atat prin participarea activa la viata politica a tarii, cat si prin cultura, mai ales prin literatura originala, cu specific national. Pasoptistii, ,,oamenii inceputului de drum" (Paul Cornea), au intemeiat literatura romana moderna, au asimilat romantismul, prelu'nd si elementele neoclasice si iluministe, au fondat speciile si genurile in literatura romana, au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic (istoria, folclorul, natura), au descoperit poezia populara, valorificand in literatura culta resursele expresive ale limbii populare.
Epoca de intemeiere (1821-1860) este privita de noua generatie de intelectuali dintr-o perspectiva critica, decurgang din exigenta modernizarii profunde, reale, a culturii romane. Fara sa renunte la idealul unitatii nationale, noua generatie il impune cu alte mijloace, urmarind calitatea modernizarii si sincronizare europeana prin mari creatori. Exigentele junimistilor vizau un climat de seriozitate, de temeinicie si de competenta prefesionala.
In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti, junimistii provoaca schimbari majore:
- in domeniul limbii combat latinismul initiat de corifeii Scolii Ardelene si continuat de urmasii acestora, August Treboniu Laurian si Timotei Cipariu; sustin modernizarea alfabetului latin si ortografie fonetica; pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din limbile romantice;
- in domeniul educatiei culturale, sustin timp de 17 ani cicluri de conferinte (,,prelectiuni populare") pe teme de istoric, filozofie, literatura, alte arte, prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european, impun un nou tip de discurs public, de tinuta academica, in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un public avizat;
- in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane, proiect esuat, dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui Titu Maiorescu, ,,O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867", reper teoretic fundamental; inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic; resping mediocritatea si veleitarismul, promavand valorile certe, judecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica.
Fondarea Junimii
Societatea Junimea a luat fiinta la Iasi in anul 1863, din initiativa unor tineri reintorsi de la studii din strainatate, in frunte cu Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi si Teodor Rosetti. Ei isi incep activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare. printr-o formula masonica, junimistii cand vorbeau despre asta spuneau: "Originea Junimii se pierde in negura timpului". Cursul public pe care Titu Maiorescu il tinuse cu un an mai inainte, curand dupa instalarea sa la Iasi, dovedise existenta unui auditoriu cultivat, in stare sa se intereseze de problemele stiintei, expuse in formele unei inalte tinute academice. Experienta este reluata in februarie 1864 cu puteri unite. In cursul aceluiasi ciclu, abordand probleme dintre cele mai variate, Carp si Pogor vorbesc de cate doua ori, iar Titu Maiorescu de zece ori.
Apoi "Prelectiunile populare" devin o lunga traditie a "Junimii" din Iasi. Timp de saptesprezece ani ele se urmeaza neincetat, mai intai asupra unor subiecte fara legatura intre ele; apoi, din 1866, grupate in cicluri unitare; in fine, din 1874, prin interventia noilor membri, Lambrion si Panu, asupra unor teme cum ar fi istoria si cultura nationala. Astfel, de unde mai inainte se vorbise despre Elementele de viata ale popoarelor si despre Cartile omenirii, cicluri din 1874 si 1875 limiteaza preocuparile la elmentele nationale ale culturii noastre si la publicarea, incepand din 1867, a unei reviste: Convorbiri literare, puse de la inceput sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Aceasta publicatie se va bucura de cel mai inalt prestigiu in istoria literaturii romane. Ea a impus, inca de la aparitie, o influentele consecutive exercitate asupra poporului roman. Curand, prin darul basarabeanului Casu, nepotul lui Pogor, completat prin cotizatiile membrilor ei, "Junimea" devine proprietara unei tipografii, trecuta mai tarziu in alte maini. Asociatia infiinteaza si o librarie, pusa sub supravegherea lui Vasile Pogor, dar disparuta si ea dupa o scurta functionare. Existenta tipografiei permite "Junimii" directie noua, moderna, intregii noastre culturi, definindu-se prin spiritul ei etic si sentimentul valorii estetice. Inca de la inceputurile ei, miscata de constiinta primelor nevoi ale culturii romanesti in acel moment, "Junimea" abordeaza problema ortografiei romanesti, foarte acuta in epoca trecerii
) G.CALINESCU,"ISTORIA LITERATURII ROMANE",ED.MINERVA, BUCURESTI 1987
2) EUGEN LOVINESCU,"ISTORIA LITERATURII CIVILIZATIEI ROMANE
MODERNE",ED.MINERVA, BUCURESTI 1989
3) TUDOR VIANU, "ARTA PROZATORILOR ROMANI", ED. MINERVA, BUCURESTI 1988
4) Z.ORNEA, "JUNIMEA SI JUNIMISMUL - VOL.I; VOL. II", BIBLIOTECA PENTRU TOTI , ED. MINERVA, BUCURESTI 1998
5) Z. ORNEA, "JUNIMISMUL - CONTRIBUTII LA STUDIEREA CURENTULUI" EDITURA PENTRU LITERATURA, 1966
6)DUMITRU VACARIU, ,,JUNIMEA SI JUNIMISTII", ED. JUNIMEA, IASI 1973
7)Tudor Vianu, 'Junimea' in Istoria literaturii romane moderne, de Serban Cioculescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, Editura Didactica si Pedagogica, 1971
8)George Calinescu, Junimea. Momentul 1870. Epoca lui Carol I, in Istoria literaturii romane de le origini si pina in prezent, ed. a II-a revazuta si adaugita de Alexandru Piru, Bucuresti, Editura Minerva, 1985
9)Sorin Alexandrescu, 'Junimea, discurs politic si discurs cultural', in Privind inapoi, modernitatea, Bucuresti, Editura Univers, 1999
10)Eugen Lovinescu, Titu Maiorescu, studiu monografic, (I-II, 1940),
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
