Tipuri de roman în perioada postbelică

Perioada postbelica este extrem de agitata in plan politic, plina de turbulente comportamentale determinate de infiintarea, apoi de dizolvarea Partidului Comunist, cu puternice influente pentru literatura romana atat in ceea ce priveste elementul politic si artistic, dar mai ales in privinta tematicii si a ariei de inspiratie.

Perioada postbelica in literatura romana este considerata dupa anul 1947 pana in zilele noastre, fiind cunoscuta si sub numele de "perioada contemporana" .

In cei 70 de ani de la terminarea celui de al Doilea Razboi Mondial, s-au produs numeroase schimbari in cultura romana, in ierarhizarea valorilor si a aprecierilor pentru anumite productii literare, desprinzandu-se cateva perioade specifice:

I. Perioada realismului socialist, supranumita "Obsedantul deceniu", se desfasoara intre anii 1947-1960 si se defineste printr-o ideologie partinica autoritara, care modifica fundamental universul prozei romanesti. Scriitorii sunt obligati sa reflecte in operele lor tezele marxist-leniniste, formarea omului nou, luand ca model dictatura stalinista. Literatura acestei epoci este in evident regres fata de cea interbelica, fiind aservita conceptiei comuniste din Rasarit .

Cenzura de partid transforma lupta de clasa in conflict literar, se promoveaza numai clasa muncitoare supusa unui fals progres si se incrimineaza burghezia si chiaburii prin confiscarea bunurilor, deschizandu-se larg portile inchisorilor politice. Personajul pozitiv si omagiat este exclusiv muncitorul, singurul detinator al adevarului si al valorilor vitale. Multi scriitori afirmati in perioada interbelica si consacrati definitiv in istoria literaturii sunt nevoiti sa recurga la compromisuri rusinoase pentru a subzista, riscand sa fie interzis ori arestat pentru atitudine impotriva poporului.

De pilda, romanul lui Mihail Sadoveanu "Mitrea Cocor", aparut in 1949 si inclus in programa scolara de atunci, este reprezentativ pentru realismul socialist prin tema conflictului dintre taranii saraci si boierul Cristea Trei-Nasuri, in satul Malu Surpat. Orfanul umilit Mitrea este alfabetizat de catre fierarul comunist Florea Costea, care invata sa recite "Internationala". Cele doua personaje pozitive, taranul si muncitorul, sunt reprezentantii clasei oprimate de catre mosierii haini si lacomi, impotriva carora se indreapta revolta si ura celor doi. Dupa ce Mitrea Cocor ajunge in Uniunea Sovietica si intra in contact direct cu binefacerile comunismului, aplica in Romania reforma agrara dupa modelul rasaritean, impartind pamanturile care apartineau mosierilor, taranilor din Malu Surpat.