Aspectul cultural al revistei Unirea din Blaj

Introducere

Este de necontestat faptul ca presa a exercitat intotdeauna o mare putere de convingere, reusind sa creeze o opinie, sa determine atitudini sau actiuni sociale , motiv pentru care multe dintre publicatiile aparute in trecut erau supuse procesului de cenzura. Izvoarele istoriei ne arata ca ziarul s-a nascut din dorinta si mai ales necesitatea oamenilor de a fi informati, fara ca vreo idee politica, nationala sau filosofica sa influenteze acest lucru

Cu toate ca functia initiala a gazetelor era una utilitara, putem observa ca odata cu trecerea timpului, presa a devenit astazi un mijloc de informare destul de subiectiv. Acelasi eveniment poate fi prezentat in diferite maniere, in functie de mesajul care se doreste a fi receptionat. Dar pana sa ajungem la zilele noastre, trebuie reamintita perioada in care presa, prin intermediul subiectelor dezbatute, surprindea momentele importante din viata oamenilor, fapt care ne convinge ca ,,istoria presei romane se confunda cu insasi istoria Romaniei moderne" De aceea, am studiat centrele culturale din tara si am considerat ca Blajul merita mai mult decat atentia noastra, datorita impactului pe care acest orasel l-a avut, atat din punct de vedere politic cat si cultural. Studiind presa locala, aflam multe despre cum traiau romanii in acele vremuri si care erau principalele lor preocupari. Revista Unirea, avand un continut complex bazat pe principii bine stabilite, a redat in paginile sale subiecte care interesau atat oamenii de rand, cat si patura culta a societatii. Astfel, s-a bucurat de longevitate in randul publicatiilor romanesti, activand mai bine de cincizeci de ani, perioada in care a consemnat evenimentele marcante ale istoriei romanilor.

Considerandu-se ca un popor care si-a pierdut cultura trebuie sa dispara de pe fata pamantului , am hotarat sa ma concentrez asupra laturii culturale a Unirii, evidentiind subiectele de mare importanta care au fost dezbatute in articolele sale. Acestea fiind spuse, am incercat realizarea unei panorame a celor mai interesante si valoroase randuri ale publicatiei, spre a oferi o imagine de ansamblu asupra modului in care Blajul a contribuit la formarea identitatii noastre nationale.

Capitolul 1. Inceputurile presei blajene

1.1. Timotei Cipariu

Una dintre cele mai importante personalitati ale presei romanesti este fara indoiala Timotei Cipariu (1805-1887). Nascut intr-un sat din apropierea Blajului, Panade, judetul Alba, acesta era, de mic copil, total absorbit de lumea literelor, reusind cu ajutorul memoriei sale exceptionale sa cunoasca o multitudine de limbi straine. Pentru a sustine aceasta afirmatiei, amintim cuvintele etnologului german Rudolf Bergner, care spunea despre Cipariu ca ,,va va conduce in jurul imperiului sau ce seamana cu o biblioteca mare. Pretutindeni stau vechi dulape de carti. Ele ascund opere stiintifice latine, grecesti, frantuzesti iar pe mese si pe jos sunt grupate colosale teancuri de carti hebraice, grecesti, arabe, turcesti, persane. Toate aceste limbi le poseda batranul, in jurul caruia s-a format odata scoala din Blaj"

Pamfil Seicaru, Istoria presei, Editura Paralela 45, 2007

Nicolae Iorga, Istoria presei romanesti, Editura Muzeul Literaturii Romane, Bucuresti, 1999

Rudolf Bergner, Siebenburgen: eine Darstellung des Landes und der Leute, Leipzig, 1884

Ion Brad, Timotei Cipariu la 1848, in 1848 Blajul si amintirea revolutiei, volum coordonat si ilustrat de Ioan Chindris, Blaj, Editura Astra, 1998

Dan Berindei, Infiintarea Societatii literare (Academice), (1866) si sesiunea din 1867, in Studii, IX, nr.5, 1956

Mircea Popa, Valentin Tascu, Istoria presei literare romanesti din Transilvania, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980

Botezan Ioana si Alexandru Matei, Arhiva personala Timotei Cipariu. Catalog, Bucuresti, 1982

Lucian Petrescu, Istoria Blajului, Editura Dosoftei, Iasi, 1997

Prof. St. Manciulea, Cultura crestina, Blaj, 1938

Prof. Ioan Halmaghi, Transilvania,Unirea poporului(1919-1948), Editura Lux Libris, Brasov, 1999

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arthur_Schopenhauer

Periodice: Unirea, an: 1891-1945; Unirea poporului, an: 1919-1921