Regimul Fanariot

In 1711 in Moldova si in 1716 in Tara Romaneasca, in sistemul administratiei publice se produc unele schimbari, ca urmare a instaurarii regimului fanariot.

Generat de un complex de cauze interne si internationale:

- lupta dintre gruparile boieresti din Moldova si Muntenia, incercarea domnilor pamanteni de a se orienta in relatiile lor, mai ales dupa infrangerea turcilor sub zidurile Vienei (1683), fie catre Rusia, fie catre Austria,

- criza profunda ce curpinsese Poarta Otomana, care, silita sa paraseasca unele teritorii si nemaiputand face noi cuceriri si recurge la inasprirea exploatarii Principatelor si la ingradirea autonomiei statelor romanesti - noul regim cunoaste in evolutia sa doua etape distincte:

- De la 1711/1716 si pana la 1774 Poarta Otomana reuseste sa aduca grave prejudicii existentei statale autonome, odata cu numirea directa a domnilor dintre inaltii functionari greci, albanezi sau bulgari din cartierul Fanar, care indeplineau anumite atributii pe langa sultan, in politica fata de Principate.

- In cea de-a doua etapa, intre 1774-1821, dupa infrangerea Portii in razboiul ruso-turc din anii 1768-1774. Principatele intra intr-un nou statut juridic, isi redobandesc unele drepturi, isi extind autonomia, domnii devin ei insisi niste reformatori, folosindu-se de noua conjunctura internationala, de contradictiile intre Turcia, Rusia si Austria si comportandu-se, cel putin unii dintre ei, ca niste "despoti luminati".