Argument
De ce am ales acest studiu de caz
Inca din clasele mici, am fost invatati despre originile noastre ca popor si despre formarea limbii pe care o vorbim astazi. "Suntem o combinatie intre o populatie de tarani autohtoni si nobilii cuceritori romani". Dar care dintre aceste doua radacini ereditare are o pondere mai mare? Exista multi istorici, etimologi si lingvisti care aduc argumente pro sau contra ipotezei ca suntem latini sau daci, precum si multi scriitori, si poeti care isi dau cu parerea sau folosesc clisee in favoarea uneia din aceste doua ipoteze.
Acesta a fost principalul motiv pentru care am ales acest studiu de caz. Ne-am propus sa elucidam misterul originii noastre. Suntem daci? Suntem romani? Vom afla acest lucru analizand argumente lingvistice, etimologice si istorice dar si literatura romana care se refera la acest subiect.
Speram ca, dupa ce vom studia aceste argumente, sa ne formam cel putin o opinie, daca nu ajungem la o concluzie sigura, lucru putin probabil, avand in vedere complexitatea acestui subiect si controversele actuale si trecute cu privire la el.
Teoriile genezei romanesti
Teritoriul de formare, ,,problema cea mai grea din istoria limbii romane" dupa parerea lui Ov. Densusianu, a fost sursa unor indelungate si energice dispute stiintifice. In pricipiu dicutia ramane inca deschisa, in sensul ca cercetarile istorice, arheologice si lingvistice furnizeaza permanent noi elemente in masura sa intregeasca si sa nuanteze opiniile istoricilor si lingvistilor. Teoriile genezei etnolingvistice romanesti pot fi repartizate in trei grupe.
Teoria originii nord si sud dunarene
Procesul complex, unitar si inseparabil de constituire a poporului roman si a limbii romane a avut loc pe un intins teritoriu romanizat, care cuprindea regiuni situate la nordul si la sudul Dunarii: Dacia si Dobrogea, sudul Pannoniei, Dardania, Moesia Inferioara si Moesia Superioara.
In aceasta ordine de idei, important este si faptul ca pentru populatia romanizata din spatiul daco-moesic, Dunarea a fost numai un hotar administrativ, ,,politic si strategic"; fluviul nu a constituit deci o frontiera etnica, lingvistica, economica sau culturala ceea ce a permis mobilitatea populatiei si a favorizat mentinerea caracterului unitar de ansamblu al limbii romane.
Sustinuta de istorici si de filologi (A. D. Xenopol, N. Iorga, S. Puscariu, Al. Rosetti), ipoteza aparitiei si dezvoltarii limbii romane in spatiul romanizat nord si sud dunarean este confirmata de diversitatea dovezilor istorice, arheologice si lingvistice.
Teoria originii nord-dunarene
1.BULGAR, GHEORGHE - Scriitori romani despre limba si stil, Ed. Albatros, 1984
2.CUESDEAN, LUCIAN IOSIF - Romania, inima vechii Europe, Ed. Solif, 2006
3.DAICOVICIU, HADRIAN - Dacii, Ed. Enciclopedica romana, 1972
4.DEAC, AUGUSTIN - Istoria adevarului istoric (vol. I), Ed. Tentant, 2001
5.DENSUSIANU, NICOLAE - Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 1986
6.DRAGAN, IOSIF CONSTANTIN - Noi, Tracii - Istoria multimilenara a neamului romanesc - Ed. Scrisul romanesc, 1976
7.DRAGAN, IOSIF CONSTANTIN - Mileniul imperial al Daciei, Ed. Stiintifica si enciclopedica, 1986
8.ELIADE, MIRCEA - De la Zalmoxis la Genghis-Han, Ed. Stiintifica si enciclopedica, 1980
9.GHEORGHE, GABRIEL - Studii de cultura si civilizatie romaneasca, Fundatia Gandirea, 2001
10.GRAMATOPOL, MIHAI - Arta si arheologie dacica si romana, Ed. Sport - turism, 1982
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.