Revolutia de la 1848 - fenomen general european - a deschis un capitol nou in istoria omenirii. O parte insemnata a continentului european a fost cuprinsa in procesele revolutionare. Desi acestea au imbracat, fiecare, forme specifice, ele au infatisat si numeroase forme unitare. Oricum, urmarea lor principala avea sa fie instaurarea unor noi ordini in existenta natiunilor si statelor europene si, dupa o perioada de reactiune contrarevolutionara, apusul absolutismului.
2. Cadrul general de desfasurare a Revolutiei romane
De asemenea, si spatiile romanesti s-au incadrat in procesul general european. In deceniile anterioare, integrarea economica, politica si spirituala a continentului se accentuase, iar, in ceea ce-i privea pe romani, integrarea europeana a fost insotita de o integrare romaneasca. In pofida granitelor politice, s-a inchegat piata nationala, s-a apropiat de incheiere constituirea natiunii romane, dezvoltandu-se puternic si constiinta unitatii romanilor, cea spirituala impunand si materializarea ei in plan politic.
Conditiile internationale, particularitatile generate de secolele de separatie politica nu aveau sa ingaduie ca Revolutia romana sa afirme deschis si limpede, in integralitatea sa, programul national. Imprejurarile si posibilitatile practice au impus limite actiunilor politice, ca si programelor. In consecinta, Revolutia romana s-a desfasurat separat ori paralel si nu sincron in interiorul spatiului romanesc. Dar, in cursul desfasurarii ei, unitatea natiunii a iesit in relief si s-a manifestat cu forta.
Soarta natiunii romane depindea de jocul politic al marilor puteri si al intereselor lor, de echilibrul lor politic, de evolutia Problemei Orientale si de natura relatiilor dintre puteri. Suzeranitatea Portii si protectoratul Rusiei erau expresii ale ordinii continentale, care nu putea fi zdruncinata fara sa afecteze echilibrul politic si interese multiple. Respectarea suzeranitatii otomane situa Principatele sub scutul Europei, iar desprinderea de legaturile care-i uneau pe romani de Poarta ar fi putut sa usureze, sa legitimeze chiar, tendintele anexioniste ale Rusiei.
Revolutia europeana a creat o situatie noua. Ea a rasturnat, practic, vechea ordine. Imprejurarile au parut favorabile pentru a putea scoate problema romaneasca din blocajul in care se afla si o situa in noul context politic. Dar, in conditiile existente, incorsetati in normele juridice care le reglementau fiintarea politica, romanii trebuiau sa manifeste o prudenta extrema, aceasta cu atat mai mult cu cat Imperiul Otoman nu a fost atins de flacarile revolutiei, iar Rusia se postase intr-o expectativa amenintatoare. O schimbare a raportului de forte pe continent in favoarea puterilor liberale si nationale ar fi putut, insa, sa asigure sprijinul politic si diplomatic necesar pentru ca solutionarea problemei romanesti sa poata fi realizata.
Revolutionarii din Principate nu s-au ridicat impotriva suzeranitatii otomane si chiar au adoptat in aceasta privinta o atitudine de respect si ei nu s-au opus fatis nici protectoratului Rusiei. Insa, in conformitate cu autonomia, recunoscuta si prin Tratatul de la Adrianopol, ei si-au luat libertatea de a se organiza in acord cu nevoile si optiunile politice nationale. Din aceste ratiuni, in programele revolutionare oficiale, care ar urmat sa fie sanctionate de cele doua puteri tutelare, nu a figurat problema unitatii nationale, una din problemele fundamentale ale miscarii politice romanesti; de asemenea a decurs si nepotrivirea dintre nazuintele nationale romanesti si forma lor de expresie limitata din textele oficiale ale Revolutiei.
1. BARBU, Paul-Emanoil, Tara Romaneasca: 12 martie 1848-21 aprilie 1850, Bucuresti, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, 1983
2. BALCESCU,Nicolae, Opere, ed. G. Zane si Elena G. Zane,1, 2, 4, Bucuresti, 1972-1990
3. BODEA, Cornelia, Anul 1848, Bucuresti, Ed. Enciclopedica
4. CAZANISTEANU, Constantin, Aspecte militare ale revolutiei din 1848 in Tara Romaneasca, Bucuresti, Ed. Militara, 1968
5. NICODIN, Dinu, Revolutia, Bucuresti, Albatros, 2000
6. REGLEANU, Mihail, Documente privind anul revolutionar 1848 in Tara Romaneasca, Bucuresti, Directia Generala a Arhivelor Statului, 1962
7. STAN, Apostol, Revolutia de la 1848 in Tara Romaneasca, Bucuresti, Saeculum, 1998
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
