Sonda reprezinta constructia materializata in scoarta terestra, consolidata (tubata si cimentata). Aceasta constructie se realizeaza sub forma unui tunel vertical prin procesul tehnologic de foraj. Cel mai cunoscut proces tehnologic de foraj si cel mai utilizat este forajul hidraulic rotativ.
Forajul rotativ-hidraulic are două variante: cu rotaţie de la suprafaţă (cu masă rotativă, sau cap rotativ la sondeze) şi cu motoare submersibile. Dislocarea rocii se realizează cu diferite tipuri de sape, care execută o mişcare de rotaţie şi pătrundere în teren.
Instalatia de forare este o masinarie folosita pentru a fora sonde in scoarta terestre. In cazul instalatiilor de forare petroliere, acestea foreaza sonde de petrol sau gaze.
(Fig.2 Instalatie de foraj)
In general o instalatie de foraj se compune din urmatoarele subansambluri:
- turla;
- utilajul de manevra: troliu, sistemul geamblac-macara, cablu;
- utilajul de rotire sau utilajul de percutie, la instalatiile mecanice;
- utilajul de circulatie a fluidului de foraj la instalatiile hidraulice;
- instalatiile de forta la instalatiile semimecanice si mecanice;
- organe de transmisie, de comanda, de masura si control.
1. CAPITOLELE PROIECTULUI
1.1. Alegerea tipului instalatiei de foraj si a principalelor utilaje componente ale sistemului de manevra;
Instalatiile de foraj sunt compuse din:
grupul energetic, format din motoare termice (Diesel) de mare putere;
grupul de transmisie a puterii de la motoarele termice la echipamentul tehnologic (ansamblul format din grupul energetic si transmisia, constituie grupul motopropulsor al instalatiilor de foraj);
sistemul mecanic al instalatiei de foraj, incluzand:
- dispozitivul de ridicare (trolii, scripeti, cabluri);
- echipamentul rotativ (masa rotativa, coloana de foraj, sapa de foraj);
- ansamblul de conducte (tevi) mobile si fixe (burlane cimentate in sectiunile proaspat forate);
- sistemul de circulare a fluidului de foraj - amestec destinat fluidizarii si eliminarii stratului forat de sapa (bit);
- turla - structura metalica de sustinere a echipamentului de foraj.
Sistemele de lucru principale ale unei instalatii de foraj sunt:
- sistemul de manevra (SM);
- sistemul de rotire (SR);
- sistemul de circulatie (SC).
Sistemul de manevra reprezinta unul dintre sistemele principale de lucru ale instalatiei de foraj, fiind alcatuit din: macara, troliu de foraj, geamblac, carlig, cablu de foraj si scule de manevra (elevatoare, pene, clesti).
2.DATE INITIALE
2.1. Adâncimea sondei
Pentru elaborarea proiectului vom avea adancimea sondei H=4900 m.
- Coloana de ancoraj: D1=16”; L1=1/5*H=980 m;
- Coloana intermediara: D2=〖10〗^(3/4)”; L2=2/3*H=3266,66 m;
- Coloana de exploatare:D3=7”; L3=H=4900 m.
2.2. Sistemul de actionare: D-H;
2.3. Constructia sondei
Alegerea diametrelor nominale ale sapelor de foraj, filete de legatura corelate cu diametrele de burlane si prajini se face de la pag. 166 din Carnetul Tehnic de Utilaj Petrolier.
Coloana de 7^"
L_i [m]L_(i-1) [m]l_i [m]δ_i [mm]q_i [lb/ft]l_i*q_i [N/m]
1270027011,5132126057
260027033010,3629139626
3100060040012,6535204260
41400100040011,5132186752
51900140050010,3629211555
6205019001509,192656929
730702050102010,3629431572
840903070102011,5132476217
94900409081012,6535413832 TOTAL2246800
Coloana de 〖10〗^(3/4) "
L_i [m]L_(i-1) [m]l_i [m]δ_i [mm]q_i [lb/ft]l_i*q_i [N/m]
1320032012,5755,50259118
21350320103011,4351,00766412
31780135043012,5755,50348190
42170178039012,5755,50315800
52850217068013,8460,70602217
63300285045015,1165,75431897 TOTAL2723634
1. Marius Stan, Metode avansate de proiectare a utilajului petrolier, Editura Universitatii Petrol-Gaze Ploiesti, 2006;
2. Marius Stan, Utilaj Petrolier, Editura Universitatii Petrol-Gaze Ploiesti, 2006;
3. Pantazi D., Constructia si tubarea sondelor, Bucuresti, Ed. Tehnica, 1972;
4. Wikipedia;
5. Creeaza.com.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.