Șiruri de caractere și mulțimi

Limbajul de programare PASCAL a fost elaborat de Niklaus W1RTH, profesor la Universitatea tehnică din Ziirich (Elveţia) şi a fost prezentat în revista Acta Informatica1 (1970).

Popularitatea limbajului se datorează în mare măsură lucrării perechii de autori KJensen şi N. Wirth: "Pascal - User Manual and Report", care a cunoscut o răspîndire mondială şi a fost editată în diferite ţări. La răspîndirea limbajului a contribuit într-o măsură decisivă firma americană BORLAND, care a elaborat un compilator excelent pe calculatoarele IBM-PC Acest compilator este inclus într-un mediu de programare avansat, care conţine în afară de un editor profesional de texte şi un asamblor integrat. Elementele limbajului standard Pascal au fost îmbogăţite substanţial, iar limbajul astfel obţinut a fost denumit TURBO PASCAL. Atributul Turbo se referă la rapiditatea compilatorului.

Principalele structuri ale limbajului au fost preluate din limbajul Algol 60; extensiile faţă de acest limbaj se referă, principial, la posibilitatea de struc turarea datelor şi a programului. Limbajul poate fi considerat ca o alternativă modernizată a limbajelor Algol 60 şi PL/1.

Deşi limbajul iniţial a fost proiectat pentru scopuri didactice, posibilităţile oferite depăşesc cu mult acest cadru, la ora actuală fiind un instrument puternic pentru probleme ştiinţifice, inginereşti şi chiar de gestiune.

Caracteristicile cele mai importante ale limbajului Turbo Pascal sînt:

- este puternic tipizat, oferind o gamă variată de tipuri predefinite, precum şi posibilitatea definirii tipurilor utilizator, cu controale extinse asupra legalităţii utilizării datelor;

- este modularizat, asigurind un control riguros asupra vizibilităţii numelor

din program;

- existenţa unui număr mare de proceduri şi funcţii predefinite;

- posibilitatea divizării unui program complex în piese relativ inde pendente, care să poată fi programate şi compilate separat.

TIPURI DE DATE

TIPUL STRING (şir de caractere)

Tipul STRING specific limbajului Turbo Pascal , oferă facilităţi performante de prelucrare a şirurilor de caractere.

Tipul STRING este asemănător tipului tablou de caractere; diferenţa esenţială dintre aceste tipuri constă în posibilitatea ca numărul de caractere al unei date de tip STRING să varieze dinamic între 0 şi o valoare maximă, specificată în definirea timpului, în timp ce numărul elemenetelor unui tablou de caractere este fixat.

Tipul STRING satisfac diagrama de sintaxă din figura următoare:

unde:

- constantă de tip BYTE defineşte lungimea maximă a şirului de caractere. Dacă ea lipseşte lungimea maximă a şirului se consideră implicit 255.

Variabileşe de tipul STRING ocupă în memorie

onstantă întreagă + 1 octeţi,

întrucât se memorează şi lungimea efectivă a variabilei. Dacă lungimea efectivă este 0, şirul este vid.

În secţiunea CONST, se pot defini constante simbolice şi constante de tp STRING , primele neavând voie să fie modificate în timpul execuţiei programului.

Exemplu:

Const linie_tabel = ‘***************************’;

{ constanta simbolica} sir: STRING[5] = ’ ‘; { variabila de tip STRING initializata} sir_vid : STRING = ‘ ‘; { variabila initializata cu sir vid} Var a, b : STRING[5]; { variabile de tip STRING neinitializate}

Operaţiile permise cu şirurile de caractere sunt :

1) Atribuirea

Spre deosebire de tablouri , unei variabile de tip STRING i se poate atribui valoarea unei expresii de tip STRING, în componenţa căreia pot să apară constante, şiruri de caractere , variabile de tip STRING, apeluri de funcţii care returnează şiruri de caractere şi operatorul “+”, care realizează concatenarea şirurilor.

Exemplu:

Var x, y, z: string [5] { siruri cu cel mul 5 caractere}

Begin x: = ‘A’+’B’+’C’; { x primeste valoarea ‘ABC’}

y: = ‘DEF’;

z: = x+y; { z primeste valoarea ‘ABCDEF’

2) Selectarea de componente

Componentele unei variabile de tip STRING au tipul CHAR şi se specifică prin identificatorul variabilei, urmat între paranteze drepte de o expresie indiceală întreagă, cu valori cuprinse între zero şi lungimea efectivă. Octetul care cuprinde lungimea efectivă a şirului are indicele zero, iar tipul său este tot CHAR.

1. “ Limbajul Turbo Pacal” ; Doina Rancea; Editura Libris; Cluj, 1993

2. Manualul de informatică, clasa a IX-a

3. Manualul de informatică, clasa a X-a