Toxicologia și Bolile Provocate de Produsele Alimentare

Toxicologia (din limba greaca ??????? toxicon= otrava pentru sageti si ????? logos = studiu) este o ramura a biologiei, ce se ocupa cu studierea efectelor adverse provocate de diferite substante chimice sau agenti fizici asupra organismelor vii, sau, altfel spus, stiinta otravurilor si a toxinelor. Efectele adverse pot avea loc sub diverse forme, de la schimbari subtile in organism pana la moartea subita. Ele pot avea loc la diferite nivele ale corpului, de exemplu doar un organ, sau doar un tesut poate fi afectat . Cunostintele despre cum agentii toxici pot afecta organismul au progresat odata cu medicina.

Toxicologia a aparut odata cu descoperirea de catre oameni a toxinelor in antichitate. Printre primii oameni care au inceput sa studieze efectele otravurilor (si a plantelor toxice) a fost parintele medicinii chinezesti, Shen Nung ,care a murit otravit de o planta toxica. Alt pioner in toxicologie este considerat parintele medicinii moderne Hipocrat. Unele documente arata ca regina Egiptului, Cleopatra, experimenta diverse toxine pe prizonerii de razboi. In epoca medievala s-a evidentiat filozoful evreu Moisei Maimonides, care a scris celebrul Tratat asupra otravurilor si a antidoturilor lor. Unul din cei mai mari toxicologi ai epocii a fost Paracelsus, (parintele iatrochimiei), care, in jurul anului 1500), a spus:Toate substantele sunt otravuri, nu exista substanta care sa nu fie otrava; doar doza corecta reprezinta diferenta dintre o otrava si un leac, iar Goethe: "Dosis sola facit venenum". Insa parintele toxicologiei este considerat Mateu J.B. Orfila, fizician spaniol, care a alcatuit o corelatie sistematica dintre proprietatile chimice si biologice ale unei toxine.

Inca din cele mai vechi timpuri s-au facut cercetari asupra alimentelor, mai ales asupra diverselor legaturi intre alimentatie si sanatate. Hipocrate, grec care a trait in 460-370 inainte de Hristos, cel mai mare medic al antichitatii a aratat rolul terapeutic al alimentatiei.

Hipocrate a spus, "hrana este primul nostru medic". El considera ca substantele care hranesc organismul uman se compun din aceeasi materie ca si fiinta umana si caldura vietuitoarelor este intretinuta din alimente "de focul pe care acestea il contin".

Cuvantul aliment provine din lb.latina: alimentum=substanta care ingerata de o vietuitoare este capabila de a-i asigura intretinerea si cresterea, si de a-i acoperi cheltuielile energetice.

Alimentatia este procesul prin care organismul uman preia din mediul inconjurator substante nutritive pe care le transforma pentru a-si asigura desfasurarea normala a proceselor metabolice.

Cu toate ca au trecut secole intregi, putem afirma cu certitudine ca ceea ce a spus Hipocrate este adevarat. Insa epoca moderna a adus dupa sine o mare afacere pentru producatorii si comerciantii de produse alimentare dar si un plus de confort pentru consumatori. Daca in urma cu zeci de ani majoritatea alimentelor proveneau din productia proprie a individului, iar alimentele erau integral pregatite in casa, astazi raportul s-a modificat: cea mai mare parte a alimentelor provine din reteaua de magazine alimentare, iar o buna parte din alimentatie are la baza produse semipreparate.

Producatorii industriali de alimente, pentru a rezista concurentei existente pe piata, trebuie sa prezinte produse calitativ superioare, adica sa aiba un aspect agreat de client, miros placut, gust foarte bun si termen de valabilitate cit mai mare. Dar pentru a satisface aceste deziderate, alimentele sunt prelucrate prin inglobarea de asa-zisi aditivi alimentari.

Se intelege prin aditiv alimentar orice substanta care nu este consumata ca aliment sau care nu este utilizata in mod obisnuit ca ingredient caracteristic in alimentatie, care poseda sau nu valoare nutritiva si a carei adaugare intentionata in produsele alimentare, in scop tehnologic in stadiul lor de fabricatie, transformare, tratament, conditionare, transport, depozitare are ca efect sau poate avea un efect rezonabil, direct sau indirect, indiferent ca devine ea insasi sau derivatii sai, un component al produselor alimentare.

Principalii aditivi sunt: indulcitori (edulcorantii), conservantii, antioxidanti, acidulanti, regulatori de pH (corectori de aciditate), antiaglomeranti, antispumanti, agenti de masa (bulking), emulgatori, saruri de emulsionare (sau de topire), agenti de intarire, agenti de spumare, potentiatori de aroma, agenti de gelificare, agenti de glazurare, umectanti, agenti de afanare, sechestranti, stabilizatori, substante de ingrosare, agenti de tratare a fainii (altii decat emulgatorii), gaze de ambalare, suporturi (purtatori), amidonuri modificate, gaze propulsoare, enzime.

- Colorantii - substante care sunt folosite pentru a colora un produs alimentar sau pentru a restaura culoarea unui produs alimentar;

- Conservantii alimentari sunt utilizati in scopul prelungirii duratei de pastrare a produselor alimentare cu actiune bacteriostatica, impiedicand multiplicarea microorganismelor si bactericida, distrugand microorganismele.

- Antioxidantii - substante care prelungesc durata de pastrare a produselor alimentare fata de deteriorarea prin oxidare, cum ar fi rancezirea grasimilor si modificarea de culoare.