1.1 Structura anatomica semintelor oleaginoase
Semintele oleaginoase mature se compun din doua parti principale: miezul si coaja. Miezul cuprinde embrionul (partea vie a semintei, din care se va dezvolta viitoarea planta), doua cotiledoane si tesutul nutritiv, denumit endosperm.
Cotiledoanele si endospermul contin substante nutritive de rezerva, care se consuma in perioada initiala de formare a plantei noi, a caror proportii variaza in functie de natura senrnintelor. Astfel, semintele de floarea-soarelui si soia au cotiledoane bogate in substante nutritive, in timp ce endospermul este sarac si se prezinta sub forma unui strat foarte subtire.In semintele de in, cotiledoanele si endospermul contin substante nutritive distribuite aproximativ egal, iar in semintele de ricin, acestea sunt concentrate numai in endosperm
Coaja, invelisul exterior al semintelor este format, ,in general, din trei straturi: epicarpul (pielita care inveleste fructul), mezocarpul, format din celule tari si lemnoase si endocarpul format din celule mici asezate in strat moale si subtire.
1.2 Clasificarea semintelor oleaginoase
Coaja are rol de protectie impotriva deteriorarilor mecanice, chimice si biochimice.
Grosimea si aderenta cojilor Ia miez este diferita in functie de natura, soiul si varietatea semintelor oleaginoase, constituind criteriul de clasificare a acestora in doua grupe:
- seminte decorticabile, care contin o cantitate mare de coaja, neaderenta intim Ia miez (floarea-soarelei, soia, ricin)
- seminte nedecorticabile, cu coaja subtire si foarte aderenta de miez
( rapita, inul, canepa).
Raportul cantitativ miez-coaja este variabil in limite largi. Astfel, continutul de coaja al semintelor de floarea-oarelui este de 15-27%, al celor de soia este cuprins intre 7 si 12%, la semintele de in si rapita intre 4 si 6%, iar la ricin, intre 22 si 25%.
Capitolul 2
COMPOZITIA COJILOR DE SEMINTE
2.1 Seminte de floarea-soarelui
Semintele de floarea soarelui se compun in medie din 4% coaja si 550/0 miez.
Cojile constau, in cea mai mare parte din celuloza si hidrati de carbon, continutul lor in ulei fiind foarte redus (0,5 1%). Din acest motiv semintele se descojesc inainte de prelucrare, iar coaja rezultata se intrebuinteaza drept combustibil in fabricile de ulei.
Miezul, de forma avoidala, este acaperit cu o pielita usor detasabila. Continand intre 45 55% ulei, miezul reprezinta materia prima propriu zisa pentru obtinerea uleiului.
Compozitia semintelor de floarea soarelui, in deosebi continutul in ulei, variaza dupa regiune, climat si conditiile atmosferice din anul respectiv.
Greutatea hectolitrica a semintei de floarea saarelui este cuprinsa intre 35 50 kg/h.
Uleiul de floarea soarelui poate fi obtinut prin presare si prin extractie. Procedeul cel mai rational de fabricatie este metoda combinata, adica presarea preliminara urmata de extractia cu solventi.
Uleiul brut de floarea soarelui, obtinut prin presare sau extractie in fabricile sistematice, este de culoare galbena inchisa, cel obtinut in presele taranesti este galben - verzui sau galben auriu; iar cand semintele au fost
arse in cursul prajirii, de culoare rosiatica.
Mirosul si gustul uleiului brut depind de metoda de fabrica?tie precum si de calitatea semintelor. Uleiul rezultat din seminte incinse sau mucegaite are intotdeauna o aciditate mare si in conse?cinta un miros ranced si gust amar.
Constantele fizice si chimice mai importante ale uleiului de floarea soarelui sunt:
Greutate specifica la 15?C 0,920 0,927
Punctul de congelare -16 -180C
Indicele de saponificare 184 197
Indicele de iod 19.4 112
Uleiul de floarea soarelui este un ulei semisicativ.
Dintre cojile obtinute la decorticarea diferitelor seminte si fructe oleaginoase ne vom referi in primul rand la cojile de floarea soarelui.
Dupa cum s-a mentionat la descrierea semintelor de floarea soarelui, procentajul de coaja este in medie de 45%.
Compozitia cojilor este urmatoarea:
Umiditate
Ul ei
Proteina
Hidrati
de carbon
Celuloza
Cenusa
10 16%
0,5 1%
3 4%
35 38%
47 49%
2 3%
1. Cojocaru, C. Motoc, D. Rasenescu, I.- "Manualul inginerului din industria alimentara", Editura Tehnica, Bucuresti, 1968;
2. Ioancea, Lucian; Kathrein, Iosif - "Conditionarea si valorificarea superioara a materiilor prime vegetale in scopuri alimentare - Tehnologii si instalatii" , Ed. Ceres, Bucuresti, 1988;
3. Kathrein, Iosif - "Tehnologia industriilor alimentare", Ed. Tehnica, Bucuresti, 1957;
4. Singer, M. Puzdrea, D. - "Tehnologia uleiurilor vegetale si a furfurolului", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1963;
5. Singer, M. - "Tehnologia uleiurilor si a grasimilor vegetale", Ed. Tehnica, Bucuresti, 1975;
6. www.kaddy.lx.ro/1/licente/alimentar/Tehnologia%20sucurilor%20cu%20pulpa.doc
7. www.arpmsm3.ro/Download/ Reglem/AIM/36%20SC%20Ultex%20SA.pdf
8. www.arpmsm3.ro/Download/ Reglem/AIM/36%20SC%20Ultex%20SA.pdf
9. www.rom2.de/pdf_files/Programul SAPARD1.1.pdf (PDF)
10. http://www.gamm-productie.com/pag5.htm
11. http://www.eafacere.ro/product.asp?pid=1606
12. http://www.gamm-productie.com/indexvechi
13. http://www.technomill.ro/statii.htm
14. http://www.stimel.ro/stimelgama.html
15. www.agriculture.md/mecagro/PRODUCTS/16.shtml - 3k - Cached
16. http://www.anunturiaici.ro/cumparaturi/Oferta---utilaje-pentru-conditionat-seminte-337.html
17. www.floarea-soarelui.ro - 34k
18. www.agriculture.md/selectia/products/tehnice.shtml - 8k
19. http://www.cttecotech.ro/salon/postere/P114.png
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
