Din cele mai vechi timpuri,de la prima revolutie alimentara,cerealele au avut si au o importanta deosebita pentru hrana omului.Traditional sunt considerate ca baza de materii prime pentru fabricarea fainii si crupelor,peste 40% din productia anuala nationala fiind destinata acestui scop.Ca materie prima de baza in industria de morarit,grupa cerealelor include:graul,secara,orzul,orezul,ovazul,porumbul,meiul,sorgul si hrisca,toate acestea avand insusiri anatomice si fiziologice comune,denumite uzual materi(produse agricole) amidonoase,datorita unui continut ridicat de amidon.
Prelucrarea ulterioara a boabelor de cereale intr-un produs sau altul este determinata,in principal,de doua grupe de caracteristici:
a)caracteristici chimice care determina in mare masura valoarea alimentara a produselor finite;
b)caracteristici fizico-tehnologice care influenteaza in mod deosebit comportarea materiei prime in cursul prelucrarii.
Concretizarea caracteristicilor de calitate pentru cereale trebuie sa fie precedata de stabilirea structurii si a principalelor elemente continute in bobul de cereale.
In general,bobul de cereale are,cel putin,urmatoarele parti componente:
-un invelis exterior de protectie (pondere sub 8%),care la macinare se elimina in tarate
-embrionul(germenele),situat lateral (pondere sub 3%),care reprezinta viitoarea planta si care la macinare se separa odata cu tarata sau se extrage separat
-endospermul,format din doua parti,corpul fainos si stratul aleuronic care infasoara miezul fainos cu intrerupere pe portiunea unde se afla germenele (pondere 78-82%), reprezinta substanta de baza din care rezulta dupa macinare faina.
Insusirile de panificatie sunt influentate determinant de continutul in proteine (gluten-o pasta elastico-vascoasa rezultata dintr-o combinatie de substante proteice existente in faina de la macinarea endospermului si apa) si o anumita cantitate de apa.
Substantele proteice predominante din combinatia gluten sunt:
-gliadina 70%
-gluteina 30%
Continutul de gluten variaza la grau,spre exemplu intre 18-20% la graul comun pentru panificatie si 25-40% la graul tare.
Compozitia chimica,sub aspect calitativ,este,in general, aceeasi dar difera foarte mult proprietatile in raport cu o serie de factori:specia,soiul,solul,ingrasamintele folosite,starea timpului in perioada de recoltare (ploios sau uscat),perioada de recoltare,modul de conservare dupa recoltare.
Continutul mediu al bobului de grau repartizat pe parti componente
Partea bobului
Continut % Endosperm Invelis+Aleuron Embrion
Total parte 82.5 15 2.0
Amidon 100 - -
Proteina 65 27 8
Celuloza 5 90 5
Zahar 65 15 20
Pentozani 28 68 4
Grasimi 25 55 20
Cenusa 20 70 10
Continutul de vitamine [%] mg/gl
Vitamina B1 3(0,12) 33(17) 64(165)
Vitamina B2 32(13,5) 42(11) 26(25)
Vitamina B3 6(21) 73(41) 21(44,5)
Vitamina PP 12(38,5) 86(76,7) 2(76,5)
Acid pentoproteic 43(17) 50(53) 7(31)
Studiul proprietatilor fizico-mecanice si tehnologice ale materiei prime
Conditiile de calitate a fainii semialbe (intermediara) de grau sunt prezentate in SR 877-1996 [12]:
I. Proprietati organoleptice
Caracteristica Conditii de admisibilitate Metoda de analiza
Culoare-aspect Alb-galbui cu nuanta cenusie si urme vizibile de tarate STAS 90-88
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.