Alcool melasă

Sa se proiecteze o sectie de obtinere a alcoolului rafinat cu o capacitate de 5000 l / 24 h folosind ca materie prima melasa.

2.Obiectivul proiectului

2.1.Denumirea obiectivului proiectului

Sa se dimensioneze o sectie de obtinere a alcoolului rafinat folosind ca materie prima melasa.

2.2.Capacitatea de productie

Sectia de obtinere a alcoolului are o capacitate medie de productie si are ca scop procesarea a 5000 l alcool / 24 h.

2.3.Profilul de productie pe sortimente sau grupe de sortimente

Profilul productiei are in vedere obtinerea unei cantitati de alcool rafinat din melasa.

Melasa este un deseu obtinut la fabricarea zaharului din sfecla de zahar

sau trestia de zahar.Sfecla de zahar se obtine la noi in tara pe cand trestia de zahar este o planta tropicala.

Sfecla de zahar (Beta vulgaris) este o planta bisanuala,adica cu un ciclu de dezvoltare de doi ani.Se seamana primavara,in luna Aprilie sau mai tarziu pana in mijlocul lunii Mai, in aratura pregatita din toamna.

In primul an,sfecla acumuleaza in radacina ei de forma mai mult sau mai putina conica, zaharoza (C12H22O11) in decursul unei perioade de vegetatie de aproape 6 luni (din luna Aprilie pana in luna Septembrie). Ajunsa la acest stadiu de dezvoltare,sfecla este scoasa din pamant,cu ajutorul unor furci cu varfurile rotunjite,spre a se evita vatamarea ei. Dupa taierea coletului, sfecla de zahar este predata, pentru prelucrare, fabricilor de zahar.

In celulele sfeclei de zahar se gaseste in disolutie 14-25% zaharoza calculata la greutatea sfeclei,alaturi de alte substante minerale si organice,provenite din solul in care a fost cultivata.Aceste substante constituite din substante minerale si organice,reprezinta un procent destul de ridicat in raport cu cel al zaharozei.

Aceasta dovedeste ca culturile de sfecla de zahar secatuiesc terenurile arabile de continutul lor de substante hranitoare. De aceea, la semanarea sfeclei de zahar este necesar sa se adauge ingrasaminte chimice.Tot pentru acest motiv la culturile de sfecla de zahar se aplica metoda asolamentului.

Prezenta intr-un procent atat de ridicat a substantelor minerale si organice (in special saruri de potasiu si sodiu) in sucul celular al sfeclei este cauza pentru care nu se poate recupera toata zaharoza, deoarece impiedica partial, cristalizarea ei.

In ultimul timp,in tehnologia fabricarii zaharului,s-au facut progrese remarcabile pentru eliminarea cat mai completa a substantelor straine de zaharoza in cursul fabricatiei. S-a reusit, astfel, sa se mareasca randamentul de zahar extras din sfecla,iar zaharul nerecuperabil,sub forma cristalina,a fost redus de la 2% la 1,5%, calculat asupra sfeclei supusa prelucrarii.

Extragerea zaharozei din sfecla se face prin epuizare cu apa calda,dupa care se procedeaza pe cale chimica (adaugare de var si saturare cu bioxid de carbon) la precipitarea substantelor minerale si organice.Separarea precipitatului se face prin filtrare,dupa care zeama purificata se concentreaza pana la punctul critic corespunzator cristalizarii.

Procesul de cristalizare se face in 2 sau 3 etape,iar in ultima faza, zaharoza care nu mai cristalizeaza,alaturi de sarurile de potasiu si sodiu, care n-au putut fi eliminate in decursul fabricatiei,formeaza melasa.

Melasa se prezinta sub forma unui lichid siropos si foarte vascos (lipicios) ,avand o culoare cafenie inchisa , mergand pana la negru.

Melasa obisnuita are un miros pl

1. Banu, C., Manualul inginerului de industrie alimentara, vol.I, editura tehnica Bucuresti;

2. Banu, C.,Manualul inginerului de industrie alimentara, vol.II, editura tehnica Bucuresti;

3. Cojocaru, C., Valorificarea deseurilor din industria alimentara, editura tehnica Bucuresti,1965;

4. Ministerul industriei alimentare, Materii prime folosite in industria alimentara, editura tehnica, 1951;

5. Modoran, Dorel, Procesarea industriala a alcoolului rafinat, editura Academicpress, Cluj-Napoca,2005.