Țari din Europa

Denumirea oficiala: Republica Albania

Capitala: Tirana

Limba oficiala: albaneza

Suprafata: 29.000 km2

Locuitori: 3,47 mil. (l20 loc./km2)

Religia: islamism 7l%; crestinism (orto?doxism, catolicism)

Moneda: leka

Forma de guvernamant: republica

Ziua nationala: 29 noiembrie

Geografia: A. este asezata in Europa de Sud, in V. Pen. Balcanice. Limite: Iugoslava (N), Macedonia, Grecia (E si SE), M. Adriatica (V).

G. fizica: O tara cu relief predominant muntos; lantul muntilor Dinarici. In N, Alpii Albanezi (vf. Jezerce 2693 m); Muntii Albaniei Centrale cu vf. Korab, 2764 m, pe granita cu Macedonia; in SE, Muntii Pindului. Campia litorala de 60 km latime si depr. Korce (SE) sunt locurile mai joase. Ape: cursuri scurte, dar cu un potential energetic mare: Drin, in E, Devoli, in V, Vjose in S. Lacuri tectonice: Shkoder/Scutari, in NV, Ohrid si Prespes, in E.

Clima: este mediteraneana pe fasia fertila, joasa, de coasta; in rest, de tip continental. Temp. medie anuala este de 27?C vara si 4?C iarna. Precipitatiile de l020-l520 mm/an.

Flora si fauna: Vegetatie mediteraneana: arbori si arbusti care nu-si pierd frunzele iarna, fiind adaptati la uscaciune (laur, smochin, mirt, citrice). Peste 600 m paduri de stejar, de fag, iar in reg. muntoase conifere si pasuni alpine. Fauna: lupi, ursi, vulpi, sacali, capre negre, vulturul plesuv. Parcuri nationale care ocrotesc flora si fauna.

Populatia: in afara de albanezii majoritari sunt etnici minoritari: greci, aromani, sarbi, bulgari. Concentrarea max. in partea centrala si pe litoral (la Adriatica) unde se intind campii si coline care grupeaza in jurul lor majoritatea populatiei, cat si depresiunile drenate de rauri. Rata natalitatii: 2l,6?; a mortalitatii: 5,6?. Pop. urbana: 37%.

Resurse si economie: Agric. concentreaza 60% din pop. activa. Industria este relativ diversificata: ind. alimentara, textila, ingrasaminte chimice, otel prod. de energie electrica (hidrocentrale); produse petroliere. Resurse: grau, porumb, sfecla de zahar, tutun, vita de vie, citrice, bumbac, ovine, caprine, bovine, asini, peste; lana; piei. Res. minerale: petrol, crom, gaze naturale, cupru, fier, bitum, sare. Export: tutun, minerale, energie electrica. Perioada de tranzitie de la o econ. socialista la una de piata libera este marcata de convulsii sociale in detrimentul dezvoltarii economiei.

Transporturi si comunicatii: cai ferate, flota comerciala. Aeroport la Tirana.

Orase: Durres; Elbasan, Shkoder, Vlore, Korce.

Statul: este republica prezidentiala, potrivit Legii cu privire la Principalele Prevederi Constitutionale ale Adunarii Poporului din l99l. Puterea legislativa este exercitata de presedinte si de Adunarea Poporului; cea executiva de Consiliul de Ministri numit de Adunarea Poporului. Institutii in curs de constituire. Multipartitism.

Belarus

Denumirea oficiala: Republica Belarus/Bielarus (Rusia Alba)

Capitala: Minsk (l,6 mil. loc.)

Limba oficiala: bielorusa / belarusa

Suprafata: 208.000 km2

Locuitori: l0,2 mil. loc.; (50 loc./km2)

Religie: ortodoxism; catolicism

Moneda: rubla

Forma de guvernamant: republica

Ziua nationala: 27 iulie

Geografia: Statul B. este asezat in Europa rasariteana. Limite: Lituania, Letonia (N), Rusia (N si E), Ucraina (S), Polonia (V).

G. fizica: B. nu are iesire la mare. Relieful sau este lipsit de contraste, rezultat al actiunii calotei glaciare cuaternare. Predomina campia, presarata cu culmi morenice, alt. 350 m in N si l50 m in S, despartite de adancituri in care se gasesc lacuri. Caracteristica este prezenta unor intinse terit. mlastinoase in S (pe Pripet). Exista cca. 4000 de lacuri. Ape: Niprul, care traverseaza B. de la N la S si se varsa in M. Neagra; afluentii: Berezina si Pripetul (Pripi?at). Dvina de Vest (Nemanul) si Bugul de Vest se varsa in M. Baltica. Intre Nipru si Bugul de Vest este un canal navigabil.

Clima: este temperat-continentala, racoroasa si umeda; o tranzitie dintre cea excesiva din E si cea oceanica din V. Precipitatiile sunt de 500-650 mm/an.

Flora si fauna: Terit. B. este impadurit in parte (paduri de foioase); pe valea Berezinei si in zonele mlastinoase din Pripet/Pripiat. Pe terenurile nisipoase din campie cresc paduri de pin (populate de animale salbatice). Fauna: ursul brun, vulpea, iepurele, elanul, vidra. In Rezervatia Parcului National de la granita cu Polonia se gaseste zimbrul.

Populatia: este formata din bielorusi 79%; rusi, polonezi, ucrainieni, evrei. In zona capitalei pop. este cea mai concentrata; cea mai putin densa este in zona mlastinoasa din S. Rata natalitatii este de l5? a mortalitatii de l0?). Rata pop. urbane: 63%.

Resurse si economie: Industria diversificata, care sufera insa din pricina relativei saracii a subsolului. Res. de turba sunt surse de energie pentru ind. prelucratoare: celuloza, textila, ciment, autovehicule, tractoare. Agric.: cereale (secara in special); cartofi si sfecla de zahar (zone ades asociate cu cresterea bovinelor si porcinelor). Zona de tranzit a conductelor de petrol din Rusia catre Occident.

Transporturi si comunicatii: sosele, cai ferate, peste 3000 km de cai navigabile. Aeroport la Minsk si Gomel.

Orase: Gomel, Brest Orcha, Moghilev, Vitebsk, Grodno.

Statul: este republica prezidentiala, in urma referendumului din l996 (modificarea Constitutiei). Puterea legislativa este exercitata de presedinte si de Sovietul Suprem; cea executiva de presedinte si de Consiliul de Ministri, format in urma alegerilor legislative. Regim cu largi prerogative ale executivului. Multipartitism.

Belgia

Denumirea oficiala: Regatul Belgiei

Capitala: Bruxelles (960.000 loc.)

Limba oficiala: bilingvism; olandeza (flamanda) si franceza (valona)

Suprafata: 30.500 km2

Locuitori: l0,l4 mil.; (333 loc./km2)

Religia: catolicism 90%, protestantism, mozaism

Moneda: francul belgian

Forma de guvernamant: regat

Ziua nationala: 2l iulie

Geografia: B. este asezata in vestul Europei cu iesire la Marea Nordului. Limite: M. Nordului, Olanda (N), Germania, Luxemburg (E), Franta (S si V).

G. fizica: Relieful B. urca in trepte de la M. Nordului din NV terit. catre SE, pana in masivul Ardeni (400-700 m), un podis vechi (Belgia inalta). In centru, se afla reg. Brabant, ceva mai joasa si inclinata spre mare; Belgia de Jos, Flandra, cu colinele din Campine, este situata in V tarii; o regiune nisipoasa ce merge pana la Campia flamanda pe coasta de la M. Nordului. Atat Podisul Condroz (SE), cat si Podisul Ardeni sunt strabatute de ape pline de meandre, care au sapat vai adanci de 200-300 m (Sambre-Meuse); fenomene carstice (ocrotite in rezervatii). Reteaua hidrografica este bogata; apele au debit mare.

Clima: este temperat-oceanica, bogata in precipitatii (900 mm/an) aduse de vanturile din vest. Temp. medie anuala din iarna si vara este de 30 si l7?C. In Ardeni clima e mai aspra; in Campine mai calda.

Flora si fauna: Padurile cuprind 20% din terit. in special in masivul Ardenilor; paduri de foioase: stejar, fag, mesteacan. Fauna: pisica salbatica, jderul, salamandra; avifauna in reg. litorala (batlanul purpuriu, cormoranul, lopatarul). Peste 200 de rezervatii (de stat si particulare) si un parc national.