Studiul Bazinului Hidrografic Jiu

CAPITOLUL I: Istoricul cercetarilor hidrografice din Bazinul Hidrografic Jiu.

Jiul, unul dintre cele mai importante rauri din Romania, strabate trei judete: Hunedoara, pe teritoriul caruia se formeaza, Gorj si Dolj.

Primele insemnari legate de Jiu provin de la Herodot. Prima denumire a raului a fost Rhabon. Asa apare in primele referiri importante despre cursul de apa pe care le fac istoricul Strabon si Pliniu cel Batrin, in secolul a II-a d.H. Primul document in care este schitat cursul raului apartine lui Claudius Ptolomeus din Alexandria. In perioada de formare a statului dac, denumirea raului a fost inlocuita cu Gilfil sau Gilpil. In anul 1700, raul apare intr-o harta cu actuala denumire. Stolnicul Cantacuzino a intocmit prima harta in care raul figureaza sub numele de Jiu.

De-a lungul timpului, bazinul hidrografic Jiu s-a studiat ca fiind unul dintre cele mai importante surse de apa dulce dulce din Romania, fiind totodata unul dintre putinele cu un debit lipsit de riscuri majore. Fiecare componenta din teritoriul bazinului a fost urmarita pentru a se putea crea statistici care la randul lor sa fie analizate, prelucrate si transmise mai departe.

Institutul National de Cercetare si Dezvoltare a deschis in 2008 un studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare si evaluare globala a starii apelor de suprafata pe baza elementelor biologice, chimice si hidromorfologice unde a fost inclus si raul Jiu printre principalele surse de apa din Romania si sudestul Europei.

Institutul de Sanatate Publica Bucuresti a declarat Raul Jiu intr-un Raport National privind calitatea apelor de imbaiere.

Raul Jiu a intrat in registrul zonelor protejate, anunt facut de Administratia Nationala "Apele Romane"

Tot dupa Administratia Nationala "Apele Romane", raul Jiu a intrat in sinteza calitatii apelor din anul 2005.

Bazinul Hidrografic Jiu isi gaseste numele in Monitorul Oficial al Romaniei dupa legea privind calitatea apei potabile.

CAPITOLUL II: Scopul lucrarii.

Scopul lucrarii este acela de a analiza pe larg urmatoarele aspecte legate de bazinul hidrografic Jiu:

- Aspecte generale: Analiza tuturor factorilor ce pot influenta sau chiar schimba dinamica bazinului hidrografic Jiu. Relieful este unul din principalii factori. Datorita formelor de relief existente pe teritoriul bazinului analizat s-au putut culege date privind structura si formarea cursurilor de apa de pe suprafata studiata. Clima, un alt factor ce poate influenta structura unui curs de apa prin diferite fenomene petrecute in atmosfera sau chiar in apa sau sol. Vegetatia si fauna, factori ce sunt intr-o continua dinamica si care pot schimba compozitia ecosistemului studiat. Solurile au un rol important in mentinerea unui debit al unui rau. Scopul analizei spectelor generale este de a analiza date privind intreaga structura a teritoriului bazinal si influenta fiecarui element asupra altuia.

- Caracterizarea hidrologica: Scopul caracterizarii hidrologice este acela de a clasifica date privind compozitia unor elemente existente si analizate pe teritoriul bazinului hidrografic. Clasificarea se poate face prin repartitia unor date privind valori de temperatura, precipitatii, debite, etc.

- Turism si agrement: Analiza din punct de vedere turistic se poate face prin clasificarea principalelor atractii turistice dar si posibile zone cu un potential turistic ridicat. Dupa stabilirea unor puncte turistice, acestea pot fi prezentate pe scurt sau amanuntit.

Astfel scopul lucrarii este acela de a culege informatii, a le prelucra si a le prezenta.

CAPITOLUL III: Materiale si metode folosite.

In urma realizarii proiectului s-au folosit patru metode de analiza privind bazinul hidrografic Jiu.

1. Obtinerea informatiilor. Informatiile au fost cautate in functie de cerintele planului de proiect. Aceasta metoda a vizat obtinerea de informatii utile pentru a atinge fiecare subiect si achizitionarea unor figuri pentru a exemplifica ideile expuse.

2. Prelucrarea informatiilor. Dupa obtinerea informatiilor, acestea au fost intepretare pentru a le putea expune in planul proiectului. De asemenea informatiile sub forma de valori au fost intepretate intr-un tabel de date, iar hartile expuse dupa fiecare subiect ce putea explica acea figura.

3. Prezentarea informatiilor. Aceasta a fost facuta sub forma de informatii prelucrate cu trimitere la sursa. Ideile au fost expuse sub forma de capitole si subcapitole dar si subpuncte subliniate pentru idei principale.

4. Formarea opiniei. Dupa primele trei metode si dupa o analiza pe larg a datelor, a urmat formarea concluziilor privind fiecare element studiat.

Astfel, dupa o analiza amanuntita a unor informatii obtinute pe urma unei bibliografii, a rezultat studiul bazinului hidrografic Jiu.

CAPITOLUL IV: Aspecte generale.

1. Localizare si limite geografice:

Jiul este afluent de ordinul I al Dunarii si conflueaza cu acesta la 692 km amonte de varsarea fluviului in Marea Neagra. Izvoraste din Carpatii Meridionali are o lungime de 339 km, panta medie de 5%, un coeficient de sinuozitate de 1,85 si un bazin de 10.080 km?. Reteaua hidrografica insumeaza 3876 km. Densitatea retelei hidrografice este de 0,38 km?. Bazinul hidrografic este situat in partea de sud - vest a Romaniei intre 43?45' - 45?30' latitudine nordica si 22?34' - 24?10' longitudine estica.

Conturul bazinului este limitat:

- la nord, de inaltimile mari ale muntilor Surian, Parang, Retezat, Cerna, care il despart de bazinele afluentilor Muresului, Sebesului, Streiului si Cerna Mures;

- la vest de culmile inalte ale dealurilor si platformelor, pana aproape de localitatea Sarbatoarea, iar in continuare in campie de lini a localitatilor Sarbatoarea - Segarcea - Macesu delimitandu-l de cele ale Cernei - Dunare, Bahnei, Topolnita, Blahnita si Desnatuiului;

- la est, limita bazinului Jiu, urmeaza o culme ingusta ce-l separa de cel al Oltului, pana in apropiere de Craiova. Spre sud Jiul intra in Campia Romana, iar limita bazinului urmeaza o linie ce ar uni satele Leu - Ghizdavesti - Bechet.