Riscul demografic în Munții Apuseni

Lucrarea de fata isi propune a prezenta aspectele generale si particulare de ordin teoretic vizand riscul geografic, si apoi expunerea la un nivel de detaliere minimal a ceea ce semnifica riscul demografic ca parte integranta a ricului geografic.

Riscul demografic este abordat in corelatie cu activitatile umane si cadrul general de viata al unei populatii, numeric variabila. O abordare exclusiva prin cuantificarea si analiza unor fenomene si procese demografice intrinseci ar eluda cadrul general (acel ,,general framework") in care acestea au loc si se manifesta la date si cu intensitati diferite. Intr-o alta formulare, se pot agrea indicatori ai definirii riscului demografic ca avand valabilitate de maxima generalizare pentru diverse categorii teritoriale, dar cu desfasurare in "medii diferite", particulare.

Fara o raportare la teritoriu, studiul riscului demografic este lipsit de relevanta atat de necesara a ,,indreptarii,, starilor critice. De aceea, acest gen de studii devin necesare si utile la nivelul diverselor unitati teritoriale, fie acestea delimitate natural sau politico-administrativ pentru ca acestea releva starea sociala, sanitara si economica a unei populatii, iminenta sau noniminenta producerii unor convulsii sociale de amploare si cauze diverse, ce trebuiesc prevenite ori gestionate de catre factorii abilitati. In aceeasi maniera, se pune in evidenta necesitatea unor "interventii externe" de sustinere, ca un corolar al politicilor economice si demografice pe care un stat le promoveaza in raport cu interesele sale prezente si viitoare.

Studiul s-a realizat asupra Muntilor Apuseni, unitate teritoriala fizico-geografica in cadrul careia procesele de depopulare se manifesta in tot ansamblul acestora, mai ales dupa 1990, cand viata economica, sustinuta in principal din activitati miniere, decade brusc, fiind acompaniata de un ,,drain demografic" cu caracter de exod. Exploatarea, adesea ilegala, a fondului forestier, asociata cu o agricultura pastorala de tip extensiv si firave succese economice rezultate din activitati turistice, conduc la mentinerea in zona a unui stoc demografic zilnic diminuat si puternic dezechilibrat sub aspect structural, in principal prea imbatranit pentru a sustine o viata economica capabila a valorifica la parametrii optimi potentialul natural general al Muntilor Apuseni si infrastructurile existente.

Chestionarele intocmite de catre noi cu 70 de intrebari, cu trimiteri pana la nivel de localitate, nu au fost corect si responsabil completate de catre majoritatea primariilor din cadrul arealului montan. O buna parte dintre chestionare nu au fost returnate, cu toata staruinta noastra de a le avea in timp oportun pentru prelucrare. In consecinta, ne-am servit de informatia statistica la nivel de unitate administrativa oferita de Recensamantul Populatiei si al Locuintelor din 18 martie 2002, singura sursa de informare obiectiva si veridica.

Precum si in alte situatii similare, informatia statistica la nivel de unitate administrativa ,,niveleaza" informatia, localitatile in sine fiind cuprinse sub aceeasi ,,cupola" a administrativului, ca un tot unitar.

1. Conceptul de risc

1.1. Notiuni generale

Stiinta riscului s-a format in ultima parte a secolului XX si se prefigureaza a fi una dintre cele mai dinamice ramuri stiintifice ale inceputului de secol XXI, cauza constand in locul pe care l-au ocupat problemele legate de risc. Cea mai importanta particularitate a stiintei riscului este caracterul sau multi si interdisciplinar, cu interconexiuni foarte stranse intre stiintele naturii si cele umanitare.

Expansiunea urbana, dezvoltarea unor noi tehnologii si obiective industriale, remodernizarea sectorului agricol, extinderea retelei de comunicatii nu numai ca duc la cresterea presiunii antropice asupra ecosistemelor naturale dar, din lipsa de spatiu liber se deplaseaza tot mai mult spre zonele critice, ocolite in perioadele anterioare. Ca si consecinta apar tot mai des situatii exceptionale, avarii si catastrofe, caracterizate prin cresteri exponentiale ale pierderilor materiale, sociale si ecologice, mai mult, se produc evenimente, dupa opinia expertilor, extrem

Benedek, J. (2002), Riscurile umane, in: V. Sorocovschi, ed., Riscuri si catastrofe, Vol. I, Edit. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, pp. 43-54.

Besson, L. (1985), Les risques naturels, Rev. Geogr. Alpine, nr. 3

Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena (1999), Riscurile climatice din Romania, Academia Romana, Institutul de Geografie, Bucuresti

Faugeres, L. (1995), Risques naturels, risques urbains, Bull. Assoc. Geogr. Franc., nr. 2

Ianos, I. (2000), Sisteme teritoriale - O abordare geografica, Edit. Tehnica, Bucuresti

Ianos, I. (2004), Dinamica urbana. Aplicatii la orasul si sistemul urban romanesc, Edit. Tehnica, Bucuresti

Janickij, O. (2000), Javljaetsja li postsovetskoe obscestvo "Obscestvom riska"?, www. sociology.ru/centr/2000ianic.

Kervern, G.-Y., Pateyron, E. (1995), Quelques outils de cindinique urbaine, Bull. Assoc. Geogr. Franc., nr. 2, pp. 183-192.

Kicosev, S., Golubovi?, P. (2004), Geodemografija, Unverzitet u Nisu, Odsek za Geografiju, Nis

Mac, I. (2000), Geografie generala, Edit. Europontic, Cluj-Napoca.

Malineckij, G., ed. (2000), Upravlenie riskom, Izd-vo RAN, Moskva

Monin, A. S., Siskov, Ju. A. (1979), Istorija klimata, Gidrometeoizdat, Leningrad.

Mozgovaja, G., ed. (2001), Risk v social'nom prostranstve, Izd-vo Instituta Sociologii RAN, Moskva.

Nicoara, L. (2004), Mutatii structurale ale populatiei pe grupe de varsta si riscurile asociate, in vol. ,,Riscuri si catastrofe" nr. 1/2004, editor V. Sorocovschi, Editura ,,Casa Cartii de Stiinta", Cluj-Napoca.

Pelanda, C. (1982), Disaster and Order: Theoretical Problems in Disaster Research, Unpablisched Paper.

Popovici, A. (1988), Proiectarea securitatii sistemelor complexe. Metode matematice si tehnici de calcul interactiv, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 11.

Porfir'ev, B. (1995), Disaster and Disaster Areas: Methodological Issues of Definition and Delineation, International Journal of Mass Emergencies and Disasters, vol. 13, nr. 3

Roj, O. (1994), Social'naja ?kologija: Opyt sistemno-analiticeskogo issledovanija, Izd-vo Omskogo Gos. Univ-ta, Omsk.

Romanov, Vl., Butuhanov, A. (2001), Riskoobrazujuscie faktory: harakteristika i vlijanie