VALEA LOTRULUI
In bazinul Lotrului , relieful glaciar este la fel de bine dezvoltat ca si in bazinul Jietului , chiar daca bazinul sau se afla la o altitudine mai mica . Vaile numeroase si bine dezvoltate , cum ar fi Gauri , Galcescu lezeru si Izvorul Petresti , au permis insa acumulari importante de zapada si formarea unor ghetari destul de mari . Prezenta unor culmi inalte , intre varfurile Mohoru (2335 m) , Urdele (2165 m) , Setea Mare (2358 m) , a permis o intensa eroziune glaciara pe versaneii nordici . Acest complex glaciar cuorinde circul si valea lezeru , circurile Calcescu(Galcescu)-Zanoaga si circul Gauri .
Circul si valea lezeru se gasesc pe latura sudica , cu versantul stang abrupt si cu acumulari de grohotis , si versantul drept , mai putin inclinat , unde se gasesc doua mici circuri glacio-nivale sub varful Urdele si Mohorul . Pe latura stanga se gaseste un circ suspendat , la circa 2000 m , pe fundul caruia se afla lacul lezerul Parangului . Complexul Calcescu-Zanoaga , renumit si prin rezervatia naturala , se gaseste la vest de circul lezeru , considerandu-se ca aici a fost zona de maxima acumulare a zapezii si formare a ghetarului . Calcescu este unul dintre circurile cele mai complexe , cu mici circuri laterale etajate . Aici gasim lacul Calcescu , cel mai mare si mai adanc(9,3 m) din acest sector . In bazinul Zanoaga apare un circ mai larg , pe fundul caruia este cantonat lacul Zanoaga Mare . Tot aici gasim circurile Zanoaga Draucului si Zanoava lui Vidal , care pastreaza pe fundul lor lacul Pasari si Lacul lui Vidal . Tot pe partea stanga a vaii Lotrului se gaseste circul Gauri , un circ dezvoltat pe roci calcaroase ce au favorizat aparitia proceselor carstice , care au modificat topografia glaciara , si unde gasim lacurile Gauri si Caldarea Ursului .
BAZINUL LATORITEI
Urme glaciare se regasesc si in bazinul Lattoritei , in zona izvoarelor acesteia . Cel mai dezvoltat ghetar se pare ca a ocupat sectorul superior al vaii Urdele , el atingand o lungime de 3-4 km , fiind alimentat de cele trei circuri de maici dimensiuni , la care se adauga gheata ce curgea de pe valea Ciora . La nord de circul Urdele se afla circul de la obarsia Latoritei mijlocii (Muntinu Mic) >un circ alungit , bine dezvoltat , dar care nu pastreaza lacuri glaciare .
Drumetilor ce urca dinspre cabana Ranca , aflata la peste 1800 m , li se ofera privirii alte marturii ale trecutului glaciar al Carpatilor Romanesti . De la vest spre est se desfasoara o succesiune de circuri glaciare , mai mici ca dimensiuni decat cele din bazinele Jietului sau Lotrului si care nu pastreaza aproape deloc lacuri glaciare.
La obarsia raului Sadu se intalnesc , sub varful Parangu Mare , cateva mici circuri ale unor fosti ghetaride circ , suspendati . Circurile Gruiu si lasul sunt mai bine dezvoltate , alungite , fundul acestora fiind pavat cu grohotisuri . Pe fundul circului Gruiu se patreaza un mic loc glaciar , singurul de pe aceasta latura a Parangului . Sub culmea Setea Mare sunt sculptate doua circuri , Setea Mica-un circ simplu , si Setea Mare-un circ mai bine dezvoltat , alungit . Complexul glaciar din bazinul Romanului este alcatuit din circurile Zanoaga si Lescoi , sub varful Mohorului dezvoltandu-se circurile zanoaga Mohorului si Gaura Mohorului . La est de varful Papusa (2136 m) intalnim , la obarsia raului Galbenu , doua circuri de dimensiuni mici , al caror fund este pavat cu pietre , lacurile care existau odata fiind de mult timp colmatate .
Revenind la Cabana Obarsia Lotrului , drumetii ce nu au obosit pot sa o ia pe alte carari de munte , ce-I vor duce in sectorul superior al Muntilor Sureanu si Candrel (Cindrel) . Aici , ghetarii cuaternari , ghetari de circ , au lasat mai putine urme decet in Parang , relieful glaciar fiind mai putin complex . Aceste forme sculptate de gheata le gasim grupate in jurul varfurilor Sureanu(2059 m) Cindrel(2245 m) , Piatra Alba (2179 m) , si Steflesti(2258 m) .
Muntii Lotru
Trasee din Muntii Steflesti - Lotru
Creasta principala
Se desprinde din Varful Steflesti, 2243 m (in unele harti mai vechi este gresit consemnat 2211 m si Vf. Cristesti cu 10 m mai inalt se desfasoara spre est (cu varfurile Balindru, Contiu, Negovanu -2134 m, Clabucet - 2056 si Parcalabu - 2060 , in spre sud - vest cuprinzand varfurile Cristesti 2233 , Piatra Alba -2179, Preaja), pentru a cadea peste Tampa si coasta acestuia, in malurile paraului Pravat, langa Cab. Obarsia Lotrului.
Dar reluand marcajul de creasta de la limita sud - vestica (care cade pe teritoriul administrativ al judetului Valcea) si anume din pasul Tartarau , poteca (marcata inca din anul 1976 cu semne precare), parcurge fata vestica a Tampei -1800 m pe culmea careia aflueaza marcajul - cruce rosie care face legatura cu Cab. Obarsia Lotrului, pentru a continua apoi pe coama Muntelui Preaja (2005 m), cu intinse pasuni alpine si a atinge Varful Pietrele Albe.
Dupa 4 ore , timp in care ochiul cuprinde ample peisaje (spre vest) asupra vailor bogat impadurite ale numerosilor afluenti ce se varsa in Lotru sau in paraiele Preaja, Uriasul Turii si Tartarau, poteca depaseste Vf. Cristesti - 2233 m. Din acest punct (am venit pana aici pe directia nord ) marcajul face un unghi drept, spre est, pentru a atinge punctul somital al Masivului - Vf. Steflesti(2243m), cu numai un metru sub altitudinea maxima a vecinului sau, Cindrelul.
O vedere spectaculoasa se deschide de aici (nord) asupra inaltimilor frumos conturate ale Cindrelului - Canaii - Niculesti - Rozdestilor si Batranii, asupra Vaii Sadului care se strecoara spre est printre cei doi masivi si spre vest asupra cursului superior al Frumoasei, unde intrezarim ineditele poieni de altitudine , bogat inierbate si insorite, pana spre Casele Tartarau, aflate la 4 km in amonte , in "marea de jneapan" mereu unduitor, Caldarea Gropii (nu poate fi distinsa din Vf. Stefesti decat din apropiere) fiind singura caldare glaciara
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
