Numele de Mehedinti se datoreaza unui paradox al oficialilor vremii medievale. Dupa extinderea Banatului de Severin pana spre Timisoara, dupa ce Tara Severinului revenise voievozilor romani, multa vreme Banatul ocupat de regatul ungar a continuat sa se numeasca Banatul de Severin, cu resedinta la Timisoara, dar cu ecouri ce nu se puteau stinge aici la Dunare, la Cetatea Severinului (fosta resedinta), mereu disputata. De aici, poate, intentia de convertire a numelor unor tinuturi limitrofe. Astfel, in contextul formarii districtelor si judetelor (sec. XIV-XV), Mehedinti a derivat din Mehadia banateana, in timp ce judetul din preajma Mehadiei a fost botezat Severin, asa dainuind pana astazi. Asa impunandu-se numele Tara Mehedintiului in loc de Tara Severinului, apoi Oltenia. Pana in timpul lui Mihai Viteazul intreaga Oltenie se mai numea si Tara Mehedintiului(Melinda Candea, George Erdeli, Tamara Simon, 2001)
In anul 1483, cand a avut loc o reorganizare teritorial-administrativa a Tarii Romanesti, Mehedintiul figura primul ca marime intre cele 17 judete de-atunci. Avea peste 200 de sate, se intindea pana langa Craiova si dincolo de Calafat, la nord pana langa Targu-Jiu. Aceasta intaietate a Mehedintiului a durat pana in 1838 cand peste 50 de sate limitrofe judetelor Dolj si Gorj au fost arondate acestora. Intaietati in varii timpuri si domenii au mai fost si mai sunt in cadrul judetului Mehedinti, asa cum vor fi subliniate in Ghidul de fata.
Un capitol sensibil il constituie romanizarea predilecta a Olteniei de vest si conjuncturile de continuitate a romanitatii dupa retragerea Aureliana. Limesul nord-dunarean a ramas pe mai departe in atentia imparatilor romani. Numai in Mehedinti se afla 10 castre romane construite in diferite perioade, pana in timpul lui Constantin cel Mare (306-337) care a incercat o restabilire a imperiului pana dincoace de Dunare. Vezi "Brazda lui Novac" (un valum de pamant) care pornea de la gura Topolnitei, traversa Oltenia si Muntenia pe sub dealuri pana la Mizil, asa cum se vad urmele si astazi. Drobeta a fost refacuta mereu pana spre sfarsitul domniei lui Justinian (565), drobetanii pastrand un cult pentru imparatii romani protectori.
Evul mediu a gasit Mehedintiul mai retras de la drumul mare si mai putin amestecat cu populatiile rasaritene ce au stagnat in teritoriile Daciei, mai evidente urmand sa fie influentele din vest, cand Tara Severinului s-a aflat sub protectia regatului ungar, adica intr-un regim semiautonom, influente intarite mai tarziu prin guvernarea austriaca a Olteniei in anii 1718-1739.
In timpul razboaielor cu turcii, Mehedintiul a fost pavaza pentru apararea Tarii Romanesti. La Cerneti, resedinta judetului, domnitorii au organizat capitania de margine cu rol strategic, iar in timpul lui Brancoveanu se inaltasera aici o biserica domneasca si un conac domnesc. Judet de granita, Mehedintiul a invatat sa se apere si pe timp de pace, deseori fiind amenintat de cete turcesti pradatoare de peste Dunare. A invatat sa valorifice relatii economice si sociale cu tarile vestice, fiind si gazda buna pentru refugiatii din Banat si Transilvania sau de dincolo de Dunare. Semn de civilizatie a fost aici si preocuparea pentru viata spirituala: la Vodita a fost inaltata in 1370 prima manastire din Tara Romaneasca, la Severin - prima mitropolie din Oltenia (dupa 1400 a fost mutata la Rm. Valcea), la Strehaia - episcopie si manastire, la Gura Motrului - manastire. La Cerneti a fost infiintata prima scoala in 1805, prim 1840 functionau aici 4 scoli: doua romanesti, una germana si una greceasca. La Buicesti Eufrosin Poteca a infiintat prima scoala sateasca. In 1839 existau in Mehedinti 276 scoli cu peste 5000 de elevi(Melinda Candea, George Erdeli, Tamara Simon, 2001).
Dezvoltarea economica si comerciala a noului oras Tr. Severin, port la Dunare si legatura intre tarile dunarene, a determinat o rapida capitalizare a Mehedintiului, pana la primul razboi mondial ajungand printre primele judete din Oltenia. Perioada interbelica, atunci cand structurile democratice atinsesera standarde europene, a ramas si pentru astazi un reper.
Mehedintenii au fost si vestiti revolutionari. Armata lui Tudor Vladimirescu si-a avut nucleul in Mehedinti, era formata in mare parte din panduri mehedinteni. Revolutia din 1848 a avut fruntasi din Mehedinti si un contingent din 1300 de oameni inrolati in armata generalului Magheru. Regimentele mehedintene s-au distins si in razboaiele din 1877, 1916/1918, 1940/1944. Dupa razboi, in anii instalarii regimului comunist, in Mehedinti a fost organizata "Miscarea Romana de Rezistenta", care impreuna cu partizanii din Muntii Banatului vecin au constituit ceea mai puternica forma de lupta anticomunista din Europa de Est.
In fostul regim comunist, Mehedintiul a cunoscut prefaceri datorita Dunarii. In primul rand s-au ridicat aici cele doua mari hidrocentrale care au oferit forta de munca si prestigiu pentru judet. Apoi, gratie regimului de granita si de buna vecinatate cu Iugoslavia, mehedintenii au beneficiat de micul trafic, solutie extraordinara pentru ameliorarea traiului tot mai saracit de crizele dictaturii comuniste.
Astazi, dupa 14 ani de tranzitie si de reforme, schimbarile sunt evidente. Politicile economice guvernamentale, dar si initiativele particulare au facut sa se simta noile structuri democratice de tip capitalist. Mehedintiul este un judet pregatit pentru integrarea sa inUniunea Europeana gratie totodata potentialului turistic.
Asezarea geografica
Judetul Mehedinti este situat in partea de sud-vest a Romaniei, pe malul stang al Dunarii la iesirea acesteia din defileu(fig 1).
Are o suprafata de 4933 km2 (2,1% din suprafata tarii) si se invecineaza cu judetele: Caras-Severin la vest, Gorj la nord si Dolj la sud-est. La sud se invecineaza cu Bulgaria si Serbia.
Din punct de vedere al organizarii administrative in componenta judetului intra 2 municipii (Drobeta-Turnu Severin si Orsova), 3 orase (Baia de Arama, Strehaia si Vanju Mare), 61 comune si 344 sate.
Zona in care se gaseste judetul Mehedinti se infatiseaza sub forna unui amfiteatru dispus in trepte ce coboara dinspre NNV spre SSE, de la munti la campie. Treapta montana, situata in partea de vest si nord-vest a judetului, flancheaza Cerna si malul stang al Dunarii. Este reprezentata de Muntii Mehedinti (Varful lui Stan-1466 m, altitudinea maxima a judetului, se remarca printr-o multime de forme carstice) si de Muntii Almaj cu multe culmi domoale complet impadurite. Coborand spre Dunare, judetul se intinde pe Podisul Mehedinti si Getic, iar in sud-est pe Campia Olteniei si Lunca Dunarii. Astfel diferenta de nivel este de 1400 m(Melinda Candea, George Erdeli, Tamara Simon, 2001).
Caile de acces
Judetul este strabatut de soseaua europeana E70, iar darea in folosinta a Canalului Rin - Main - Dunare a pus resedinta judetului, municipiul Drobeta Turnu Severin, in contact direct cu toate orasele riverane de la Marea Neagra si pana la Marea Nordului.
Podul de la sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier a scurtat distantele rutiere dintre Drobeta-Turnu Severin si diferite orase europene.
Nivelul de dezvoltare economico-social
Dezvoltarea judetului si prosperitatea locuitorilor lui o datoram infiintarii portului (1851) si atelierului de reparat vapoare (1858), primul din tara noastra, nucleul viitorului Santier naval care va ajunge in 1914 cel mai insemnat din Romania si unul dintre cele mai importante santiere de pe Dunare.
Santierul Naval SEVERNAV S.A.
In 1863, ca o recunoastere a importantei portului si dezvoltarii economice a orasului, Alexandru I. Cuza stabilea aici prima circumscriptie comerciala. Prin pozitia sa In apropierea Canalului Portile de Pier si pe calea ferata Bucuresti-Craiova-Timisoara portul si orasul devin un puternic nod al cailor de comunicatie de tranzit, aici formandu.-se convoaiele pe Dunare, in amonte si aval.
Fabrica de paine "Aurora"
Dupa 1900 au aparut Fabrica de bomboane (1902), Abatorul, Fabrica de tabacarie a fratilor Damianoff (1906), fabricile de paine si de lapte. Peisajul economic al orasului se completeaza dupa I960 cu un Combinat de prelucrare a lemnului, unul de celuloza si hartie, iar In ultimele decenii ale secolului XX apar, pe platforma NE, Combinatul de apa grea (ROMAG) si Termocentrala (Sucursala Romag-TERMO).Dezvoltarea economica s-a reflectat si in aparitia institutiilor bancare: Sucursala Bancii Nationale (1892), Banca Mehedinti (1899), Banca Severinului (1904), Banca Comerciala (1908).
Hala "Radu Negru"
0 problema deosebita pe care municipalitatea a trebuit s-o rezolve a fost alimentarea cu apa potabila a orasului. La inceput s-a facut cu sacalele, din fantanile orasului
1. Nicolae Neacsu, Oscar Snak, Petre Baron, Economia Turismului, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti, 2007
2. Nicolae Neacsu, Andreea Baltaretu, Economia turismului. Lucrari practice, statistici, reglementari, Ed. Uranus, Bucuresti, 2005
3. Nicolae Neacsu, Turismul si dezvoltarea durabila, Ed. Expert, Bucuresti, 2000
4. Ion Ionescu, Turismul - fenomen social, economic si cultural, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2000
5. Melinda Candea, George Erdeli, Tamara Simon, Romania - Potential turistic si turism, Ed. Universitatii
Bucuresti, 2001
6. *** Ghiduri turistice pe judete, statiuni, localitati, reviste de turism, pliante, prospecte, cataloage, albume turistice, anuare de turism, internet etc.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
