Parcul Național Retezat

Muntii Retezat reprezinta un colt de rai prea putin cunoscut, o zona ce ascunde comori materiale si spirituale de inestimabila valoare.

Acest munte este identificat in unele izvoare istorice cu Kogaion - muntele sfant al dacilor.

Acum mai bine de 70 de ani, oamenii de stiinta, indeosebi profesorul Alexandru Borza, de la Universitatea din Cluj, si-a dorit infiintarea in acesti munti a primului parc national al tarii, care s-a si nascut in 1935: Parcul National Retezat. Profesorul Borza nu a incetat niciodata sa numeasca Retezatul altfel decat "un monument sacru al naturii". Avand la inceput aproximativ 100 km2 (10.000 ha), suprafata parcului a fluctuat in timp intre 10.000 ha si 54.000 ha, in prezent, conform legii, Parcul National Retezat avand 38.138 ha. Acest parc este destinat conservarii frumusetilor Muntilor Retezat si a patrimoniului floral si faunistic de aici, ca si a peisajului specific de munte inalt.

Masivul Retezat are o structura geologica complexa fiind alcatuit din roci cristaline si calcare . Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile Albele , Dragasan , Scocul Mare . In acest perimetru se intalnesc si fenomene carstice - vai seci , doline, avenul Piule , pesterile Dalma cu Brazi , Piatra Iorgovanului

Parcul Retezat, situat in partea de sud-vest a judetului Hunedoara pastreaza urmele glaciatiei de odinioara, cu zeci de ghetari, dintre care unii aveau peste 10 km, nenumarate grohotisuri si morene imbracate adesea in paduri pitice de jnepeni. In Parcul National Retezat se afla 82 de lacuri glaciare dintre care Bucura (2041 m altitudine), cel mai mare din tara, cu o suprafata de 11 ha si o adancime de pana la 16 m, precum si Taul Negru (2014 m altitudine), cu o suprafata de 7,5 ha, cel mai adanc din Carpati (25,5 m). In afara ghetarilor de circ ( Bucura , Custura , Judele ) s-au mai pastrat si resturile celui mai intins ghetar de vale ( Lapusnicul ).

Prima zona de protectie integrala a Parcului National Retezat are caracter stiintific (11466 ha) , fiind interzisa orice exploatare ( miniera , pasunat , vanat , pescuit , culegerea fructelor , turism camping ) accesul fiind permis doar cu autorizatie din partea Comisiei Monumentelor Naturii pe anumite itinerarii si teritorii. Aceasta zona cuprinde regiunea dintre Gura Zlatei si varfurile Radesu, Zanaoaga, Judele si Retezat. A doua zona a Parcului National Retezat este mai putin riguroasa, pasunatul fiind permis 2 luni pe an iar septelul este restrans. Aceasta a doua parte este mai permisiva, chiar daca nu se poate campa, exista cabane si itinerarii ce pot fi vizitate de catre turisti. Pentru pastrarea nealterata a frumusetilor Retezatului, o mana de rangeri, tineri ce iubesc muntele patruleaza neincetat. Parcul este declarat rezervatie a biosferei.