Monografie București

Bucuresti, Capitala Romaniei, este unul din cele mai importante si mai vechi orase din Europa, un important centru cultural si istoric dar si economic al Europei de Est. Este mentionat in istorie inca din 1459, se intinde la ora actuala pe o suprafata de 238km2, cu o populatie de 1,930,390 locuitori. Localizat la 44?25?N, 26?06?E, pe malurile raului Dambovita, este capitala Romaniei din 1862. Orasul este modelat dupa mai multe stiluri de arhitectura, trecand prin mai multe perioade istorice, de la regat, la era comunista si apoi moderna. Deoarece in perioada de epoca Fiecare perioada si-a lasat amprenta ei in existenta orasului. In perioada anilor 1900 - 1930, a fost unul dintre cele mai frumoase si mai moderne orase din Europa, fiind egalabil cu Parisul, de aceea a fost numit de multi contemporani, Micul Paris.

Prima mentiune a localitatii apare in 1459. In 1862 devine capitala Romaniei. De atunci sufera schimbari continue, fiind centrul scenei artistice, culturale si mass-media. Intre cele doua razboaie mondiale, arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au adus porecla ,,Micul Paris". In prezent, capitala are acelasi nivel administrativ ca si un judet si este impartita in sase sectoare.

1.Asezare geografica

Bucuresti Amplasare

Orasul se afla in sud-estul tarii, intre Ploiesti si Giurgiu, pe malurile raului Dambovita, ce se varsa in Arges, afluent al Dunarii. Mai multe lacuri se intind de-a lungul raului Colentina, in perimetrul orasului, precum Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina, iar in centrul orasului exista un lac, in Parcul Cismigiu. Acest lac, fosta balta in vechiul oras medieval, este inconjurat de Gradina Cismigiu, inaugurata in 1847 dupa planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe langa Cismigiu, mai exista doua parcuri mari, Parcul Herastrau (cu Muzeul Satului) si Gradina Botanica (cea mai mare din Romania si care cuprinde peste 10.000 de specii de plante, inclusiv exotice).

1.1Repere geografice

- Alexandria (84 km SV)

- Arad (664 km VNV)

- Brasov (163 km N)

- Braila (200 km NEE)

- Buzau (110 km NNE)

- Calarasi (108 km SE)

- Cluj-Napoca (500 km NV)

- Constanta (225.7 km E - DN 3)

- Craiova(225 km SSW)

- Galati (225 km NEE)

- Giurgiu (60 km S)

- Iasi (392 km NNV)

- Ploiesti (60 km N)

- Pitesti (108 km NV)

- Sibiu (273 km NV

- Suceava (434 km NNE)

- Targoviste (80 km NV)

- Timisoara (550 km VNV)

- Slobozia (120 km SE)

1.2 Coordonate geografice

Latitudine: 44?24'49"

Longitudine: 26?05'48"

Altitudine: 60 - 90 m

Suprafata: 228 kmp (0.8 % din suprafata Romaniei, din care suprafata construita este de 70 %).

2.Relieful

Dintre elementele fizico-geografice care au influenta asupra dezvoltarii turismului, reliful, ca variata resursa atractiva, este cel mai important, deoarece este un factor omniprezent. Chiar si in cazul in care resursa turistica atractiva are caracter antropic, mediul inconjurator, relieful are un impact puternic asupra turistului. De asemenea trebuie mentionat si rolul jucat in conturarea a altor elemente ale cadrului natural, de ordin hidrografic, climatic sau biotic, toate avand infuente puternice asupra fenomenelor turistice. Examinam relieful capitalei, luand in considerare cele de mai sus:

Asezat in Campia Vlasiei, mai precis in Campia Bucurestiului, municipiul este strabatut de raul Dambovita (pe o distanta de 24 km) si de afluentul sau Colentina (strabate partea nordica a orasului pe o distanta de 33 km), care au cursuri paralele de la nord-vest spre sud-est. Teritoriul pe care se afla Bucurestiul si localitatile in jurul capitalei cuprinde doua subunitati ale Campiei Vlasiei: in sud - Campia Bucurestiului, in nord - Campia Snagovului. Campia Bucurestiului are un aspect plan, prezentand o inclinare usoara, de 1-3?, spre sud-est cu altitudini absolute variind intre 96,3 m si 54,5 m; teritoriul este fragmentat de vaile Dambovitei si Colentinei, adancimea acestora inregistrand 15-20 m. Campia Snagovului prezinta altitudini de 80-110 m si tot o inclinare spre sud-est. Are mai multe paduri, reprezentand resturi din codrii de odinioara ai Vlasiei. Este strabatuta de raurile Cociovalistea, Vlasia, Teiului, Valea Sticlariei, Ialomita si de lacul Snagov. In zona si in imprejuririle Bucurestiului vaile au caracter de campie cu un numar relativ mare de cursuri meandrate. Vaile sunt largi, evazate cu 1-2 terase de meandru. Trebuie mentionate lacurile de baraj antropic pe Colentina, pe raul Pasarea, pe raul Cociovalistea si pe valea Sticlariei.

Valea Dambovitei in zona capitalei are latimi cuprinse intre 300-500 m si 2.000-2.200 m. Valea Colentinei este mai ingusta (are o latime de 1.000-1.500 m) si are un coeficient de sinuozitate mai ridicat. Inclinarea sa usoara in profil longitudinal a favorizat crearea unei salbe de lacuri (Straulesti, Mogosoaia, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Fundeni, Cernica, Pantelimon). Versantii celor doua vai prezinta procese complexe de eroziune si aceste procese au dus la crearea unui relief cu aspect variat, cu gradisti sau popine, care apar sub forma unor inaltimi izolate. Lunca Dambovitei a fost puternic modificata prin lucrarile de canalizare, de exemplu zona Cismigiului, care a fost candva un lac de meandru al Dambovitei. In vatra si zona Bucurestiului relieful initial a fost antropizat prin volumul masiv de constructii realizate in diverse zone ale orasului, prin regularizarea cursurilor de apa, sistemarizarea parcurilor, prin amenajarea padurilor si zonelor de agrement. Mutatiile in cadrul reliefului au urmarit sporirea functionalitatii in concordanta cu dezvoltarea economica si spatiala a capitalei. Relieful din afara Bucurestiului este mai putin modificat antropic, schimbarile sunt legate de: a) bararea cursului vailor Cociovalistea, Pasarea, Sticlariei; b) desfasurarea programului de irigatii; c) efectuarea desecarilor din zonele joase; d) ramblee si deblee, indiguiri, taluzari etc.

3.Clima

Impactul climatic in turism se manifesta in primul rand la nivelul psihologiei individului, turistul impartind fenomenele climatice in ,,vreme urata" si ,,timp frumos", vreamea urata fiind un inconvenient in realizarea actiunilor turistice. In definirea ,,timpului frumos" sunt implicate o serie de elemente climatice, de exemplu: nebulozitatea, precipitatiile, temperatura aerului, vanturile etc. -; toate aceste elemente, daca nu se manifesta excesiv, avand efect pozitiv asupra turistilor. In ansamblu clima joaca un rol important in desfasurarea activitatilor turistice.

Clima municipiului Bucuresti este moderat-continentala, cu o temperatura medie anuala de 10-11?C; influentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor lungi si calduroase, a unor zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Acest climat moderat-continental prezinta unele diferentieri ale temperaturii aerului, specifice oraselor mari, cauzate de incalzirea suplimentara a retelei stradale, de arderile de combustibil, de radiatia exercitata de zidurile cladirilor etc. In general iernile sunt reci, cu zapezi abundente, insotite deseori de viscole. Temperatura medie lunara cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie, cu o valoare medie de -3?C. Vara este foarte cald, in iulie temperatura medie este de 23?C, uneori atinge chiar 35-40?C. Pe fondul variatiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi de o serie de modificari termice locale, generate de structura si functionalitatea orasului, punand in evidenta unele diferentieri intre climatul specific teritoriului construit si cel al zonelor sale exterioare. O prima constatare, in acest sens, se refera la oscilatiile termice diurne: dimineata, temperaturile medii orare cele mai scazute apar in oras la Filaret cu o ora mai tarziu decat la Baneasa. De asemenea se pot observa diferentieri si la valorile temperaturii extreme absolute. Astfel reiese in mod clar rolul de ,,insula termica" pe care il joaca Bucurestiul in raport cu imprejurimile. In cea ce priveste inghetul, data medie a aparitiei primului inghet se situeaza la 1 noiembrie, iar a ultimului inghet la 3 aprilie, durata medie fiind de 90-100 zile. In schimb vara se inregistreaza in medie anual circa 46 zile tropicale, cu temperaturi maxime de peste 30?C.

3.1 Vanturile

In general teritoriul orasului si zonele sale limitrofe inconjurate de paduri beneficiaza de o circulatie normala a maselor de aer, deosebit de favorabila mentinerii unei atmosfere relativ stabile. Vanturile dominante, resimtite in toate anotimpurile, sunt cele de est (21,2%), urmate de cele din vest (16,3%), nord-est (14,2%) si sud-vest (11,2%). Frecventa calmului atmosferic este de 18,9%. In cea ce priveste viteza lor, cele mai mari valori medii anuale le inregistreaza vanturile de nord-est (2,4 m/s), urmate de cele din est si vest (cu 2,3 m/s). Numarul zilelor cu vant tare (peste 16 m/s) este in medie de 14 pe an. Ca si in cazul regimului temperaturilor, analiza vanturilor evidentiaza aceleasi diferentieri intre perimetrul construit si zona sa exterioara. Rolul de obstacol pe care il indeplinesc constructiile orasului face ca situatiile de calm sa aiba o frecventa de 2 ori mai mare fata de zona periferica.

3.2 Regimul precipitatiilor

Precipitatiile sunt scazute, in medie de 585 mm pe an, dar au debitul mai ridicat vara: cele mai mari cantitati medii lunare de precipitatii cad in iunie (circa 85 mm), iar cele mai scazute in martie (15 mm). In medie, pe teritoriul Bucurestiului cad precipitatii in 117 zile/an. Diferentierile de relief, natura si particularitatile pe care le imprima suprafetei terenurilor constructiile urbane au dus la conturarea urmatoarelor trei tipuri de microclimate:

-microclimatul zonei centrale a orasului, aflat sub influenta directa a densitatii constructiilor urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate, calmul atmosferic si nebulozitatea are o frecventa mai mare

- Institutul National de Statistica si Studii Economice, Directia Generala Bucuresti: Anuar statistic Bucuresti 1999

Ghiduri turistice

- Arety Anastasescu (ed.): Bucuresti. Ghidul strazilor, Bucuresti: Stadion 1973.

- Dan Berindei s.a.: Bucuresti. Ghid, Bucuresti: Editura Meridiane 1963.

- Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu: Bucuresti. Ghid turistic, Bucuresti: Editura Ed. Sport-Turism. 1980.

- Sebastian Bonifaciu, Emanuel Valeriu: Bucurestii de la A la Z, Ghid, Bucuresti: Editura Meridiane 1969.

- Vasile Boroneant: Ghidul muzeelor, Bucuresti; Editura Cinor 1992.

- Bucuresti. Mic indreptar turistic, Bucuresti: Editura Meridiane 1963.

- Bucuresti. Monografie, Bucuresti: Editura Sport Turism 1985.

- Constantin Bacalbasa: Bucurestii de altadata, Bucuresti 1930, reprints Bucurestii de alta data (1878-1884), Bucuresti: Editura Eminescu 1993 si Bucurestii de alta data (1885-1888), Bucuresti: Editura Albatros 2000.

- Sebastian Bonifaciu, Emanuel Valeriu: Bucurestii de la A la Z, Ghid, Bucuresti: Editura Meridiane 1969.

- Vasile Boroneant: Ghidul muzeelor, Bucuresti; Editura Cinor 1992.

- Bucuresti. Mic indreptar turistic, Bucuresti: Editura Meridiane 1963.

- Bucuresti. Monografie, Bucuresti: Editura Sport Turism 1985.

- Raul Calinescu: Excursii in imprejurimile capitalei, Bucuresti: Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport 1962.

- Silvia Colfescu: Bucuresti. Ghid turistic, istoric, artistic, Bucuresti : Editura Vremea 2001.

- Consiliul Primariei Municipiului Bucuresti (ed.): Bucuresti la a 50-a aniversare a P.C.R., Bucuresti 1971.

- Directia Topografica Militara (ed.): Bucuresti. Ghidul strazilor, Bucuresti 1991.

- Gh. Graur Florescu: Popasuri in imprejurimile Bucurestilor, Bucuresti: Editura Sport Turism 1983.

- Florian Georgescu, si Paul I. Cernovodeanu: Muzeul de Istorie a Orasului Bucuresti, Bucuresti: Sfatul popular al Capitalei R.P.R. 1960.

- Alexandru Ionescu, Dan Emanoil, Constantin Vladescu: Bucuresti. Ghidul strazilor, Bucuresti : Ed. consiliului national pentru educatie fizica si sport 1969.

- Alexandru Ionescu, Constantin Kiriac (ed.): Bucuresti. Ghidul strazilor, coordonare cartografie Stefan Pandele, Mircea Vlad, Bucuresti: Editura Sport Turism 1982.

- Ion Iordan: Imprejurimile Bucurestilor, ghid turistic, Bucuresti: Societatea R 1992.

- Gheorghe Leahu: Bucuresti. Arhitectura si culoare, pref. de Alexandru Balaci, Bucuresti: Sport Turism 1989.

- Gheorghe Leahu: Lipscanii, centrul istoric al Bucurestilor, Bucuresti: Editura Arta Grafica 1993.