Bistrita ,mai demult "Bistritiu" este resedinta judetului Bistrita-Nasaud si este cel mai mare oras din acest judet,cu o populatie de 86.109 locuitori.
Municipiul Bistrita este situate in partea de nord-est a Podisului Transilvaniei,in Depresiunea Bistritei si este strabatut de raul Bistrita.Principala cale de acces este drumul European E85(DN17) care face legatura intre Transilvania si Moldova.Municipiul este amplasat pe un teren plan,la o altitudine de 356 m,pe coordonatele 47010' latitudine Nordica si 24030' longitudine estica.Bistrita este inconjurata de coline acoperite cu intinse livezi.
Daca doriti a afla mai multe informatii despre orasul Bistrita,va invit a citi in continuare acest proiect in care veti afla despre planul monografiei climatice din acest oras minunat,numit Bistrita .
CAPITOLUL I.Factori radiativi
Radiatia solara-transformata diferentiat in atmosfera si la suprafata globului pamantesc-constituie sursa energetica primara a dezvoltarii proceselor geofizce si biologice. Cunoasterea particularitatilor regimului si repartitiei radiatiei solare si ale componentelor bilantului radiativ si caloric asigura rezolvarea unui sir de probleme practice si teoretice,deosebit de importante.
1.RADIATIA SOLARA DIRECTA (S)
Acea parte a din radiatia venita de la Soare, care ajunge nemodificata la nivelul suprafetei solului sub forma unui fascicol de raze paralele.
Radiatia solara directa reprezinta componenta esentiala a bilantului radiativ si totodata sursa principala de caldura pentru suprafata terestra.
Valorile fluxului radiatiei solare directe pot depasi la amiaza 1 cal/cm2min, fiind ceva mai mari primavara si vara, la inaltimi maxime ale Soarelui deasupra orizontului.
Radiatia solara directa depinde de valorile coeficientului de transparenta a atmosferei, astfel, intensitatea radiatiei directe poate varia pana la valorile maxime de 1,4 cal/cm2min vara si 1,1 cal/cm2min iarna.
Intensitatea radiatiei solare directe, creste in general odata cu inaltime, pe munti, la peste 200 m, valoarea maxima putand ajunge la 1,5 - 1,55 cal/cm2min.
Valorile radiatiei solare directe pe suprafata orizontala se micsoreaza apreciabil la pozitiile joase ale Soarelui, in general iarna, spre nordul tarii si in tot cursul anului, in primele ore ale diminetii si la ultimele ore ale serii.
Sumele lunare si anuale ale radiatiei solare directe sunt foarte variabile in timp cat si ca repartitie teritoriala, fiind puternic influentate de prezenta si regimul norilor, cetii, cat si de prezenta altor fenomene meteorologice care pot modifica transparenta atmosferei.
2. RADIATIA SOLARA DIFUZA(D)
Radiatia solara difuza este acea parte a din radiatia solara care, dupa ce a fost difuzata de moleculele gazelor componente ale atmosferei, dar si de particulele aflate in suspensie in atmosfera, ajunge la nivelul suprafetei solului, ea venind din toate partile.
In perioada solstitiului de vara, in timpul amiezii, valorile radiatiei difuze pot ajunge la valori de 0,25 cal/cm2min. Dimineata si seara ele sunt cuprinse intre 0,01 si 0,10 cal/cm2min.
Radiatia difuza creste, in general, odata cu cresterea opacitatii atmosferei. Un rol foarte importante il are culoarea si natura suprafetei terestre care reflecta difuz, in grad variabil in atmosfera, radiatia solara.
Cand cerul este acoperit de nori, radiatia solara reflectata si difuzata in mod repetat si foarte complex de cristale de gheata si de particule de apa ale norilor ajunge la suprafata terestra exclusiv sub forma radiatiei difuze. Valorile ei, in diverse anotimpuri, zile sau ore ale unei zile pot varia depinzand de structura norilor.
Iarna, un rol important il are si suprafata stralucitoare a stratului de zapada proaspat cazuta, care reflecta puternic lumina solara, marind intensitatea radiatiei difuze. In lunile de iarna, sumele lunare sunt de cateva ori mai mari decat cele ale radiatiei solare directe, pe cand vara, ele sunt cu mult mai mici decat acestea.
3. RADIATIA SOLARA GLOBALA (Q)
Radiatia solara globala reprezinta suma dintre radiatia solara directa si radiatia solara difuza. (Q = S + D)
Sumele lunare maxime, teoretic posibile, ale radiatiei solare totale pentru timpul senin si in conditii de transparenta maxima a atmosferei au fost calculate si ele cresc pana in iunie, cand la noi depasesc 23 kcal/cm2 si scad treptat pana in decembrie ajungand la 5,5 - 7,0 kcal/cm2. Sumele respective scad odata cu latitudinea, de la sud spre nord in toate lunile anului, dar mai accentuat iarna, cand diferenta lor maxima intre limita sudica si cea nordica poate depasi 1 kcal/cm2.
In perioada solstitiului de vara pe timp senin, in 24 de ore se poate inregistra de 4 ori mai multa energie solara in comparatie cu zilele senine din perioada solstitiului de iarna.
Sumele anuale are radiatiei solare globale variaza si in functie de regimul norilor, al cetii si diferitelor fenomene meteorolgicee si conditiilor fizico-geografice.
4.RADIATIA REFLECTATA(Rs)
Radatiatia solara reflectata este acea parte din radiatia totala care, dupa ce a fost reflecatata de suprafata terestra, nu mai sufera vreo modificare de alta natura. De aceeasta radiatie se leaga si termenul de "albedou" - raportul procentual dintre radiatia reflectata si radiata globala. (A = RS/Q x 100)
Albedoul, sau raportul dintre radiatia reflectata si cea totala depinde de natura si caracteristicile fizice ale suprafetei terestre, de prezenta si particularitatile invelisului vegetal, de existenta stratului de zapada.
Solurile de culoare inchisa, umede, proaspat arate reflecta numai 5-7 % din radiatia solara incidenta, pe cand cele uscate reflecta 8-12 %. Cernoziomul umed reflecta mai putin (10-12 %) decat cel uscat, 12-16 %. Terenurile de culoare deschisa au in general albedoul mai mare decat cele inchise. Astfel, argila umeda reflecta 14-18 %, iar cea uyscata 22-24 %.
Suprafata stratului de zapada proaspat cazuta pe timp de ger reflecta 80-95 % din radiatia solara primita, zapada curata dar umeda 60-75 %, zapada invechita si umeda in curs de topire 30-35 %.
Albedoul mediu al suprafetei invelisului vegetal este mai mic primavara, 10-15 %, creste insa vara si toamna cand plantele ajung la maturitate sau cand frunzele se ingalbenesc.
Cele mai mari diferente in repartitia teritoriala a valorii albedoului se produc mai ales iarna, pe campiile tarii, din cauza discontinuitatii stratului de zapada. Alaturi de suprafetele albe, stralucitoare ale zapezii, se gasesc portiunile de sol acoperit, umed, de culoare inchisa, cu valori foarte mici ale albedoului.
Primavara, la campie, solul inca neacoperit de vegetatie se mentine umed, de culoare inchisa. Pe muntii inalti insa, stratul de zapada mai persista inca. La sfarsitul acestui anotimp, diferentierile albedoului pe teritoriul tarii se reduc. Pe munti zapada se topeste si vegetatia este in plina dezvoltare.
In cursul verii, creste treptat albedoul lanurilor de culturi agricole, pe masura ce plantele ajung la maturitate. Toamna, pe munti, cad primele ninsori, in timp
1. St. M. Stoenescu, D. Tistea, Clima Republicii Populare Romane, vol. I, 1962
2. Clima Republicii Populare Romane, Vol. II, Date climatologice, 1961
3. Dr. Lucian Badea, Dr. docent Petre Gastescu, Valeria Velcea, Geografia Romaniei, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1983
4..Meteorologie si Hidrologie de Adrian Amadeus Tiscovschi ,Daniel Constantin Diaconu,Editura Universitara,2004
5. www.apmbn.ro
6.Mihai Ielenicz,Laura Comanescu,Romania-potential turistic,Editura Universitara,2006
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
