Harghita

Judetul Harghita se situeaza pe platforma Transilvaniei in zona centrala a Carpatilor Orientali.

Judetul, fiind una dintre cele mai mici judete din tara, se intinde pe o suprafata de 6639 km? reprezentand 2,8% din teritoriul tarii. Principala caracteristica a reliefului consta in predominarea tinuturilor muntoase, acestea ocupand peste 60% din teritoriul judetului.

In partea centrala sunt situate lanturile vulcanice ale muntilor Gurghiului (cu varful Prisca, 1777 m), muntii Harghita Centrala (cu varful Harghita Madaras 1801 m) si muntii Harghita de Sud (cu varful Cucu 1558 m).

Reteaua hidrografica se compune din trei bazine principale: Muresul spre Vest (cu afluentii Tarnava Mare si Tarnava Mica), Oltul spre Sud (cu afluentii Homorodul Mare si Homorodul Mic), Bistrita si Trotusul spre Est.

In judet se afla unicul lac de origine vulcanica din tara, lacul Sfanta Ana situat intr-un cadru pitoresc al craterului vulcanic Ciomatu la altitudinea de 950 m. In muntii Giurgeului, de-a lungul drumului national DN.12.C, se gaseste cel mai mare lac de baraj natural din tara Lacul Rosu cu o suprafata de 12,6 ha si adancime de pana la 10,5 m. La poalele varfului Rachitis din muntii Calimani se afla lacul Iezeru de origine glaciala cu o suprafata de 1300 m? si o adancime de 3-5 m.

Dupa situatia din 01 ianuarie 2000 judetul avea 342.123 locuitori, din care 45,4% locuiesc in cele doua municipii si cele 7 orase, iar un numar de 187.107 in mediul rural (54,6%).

In judet exista 49 de comune a caror populatie variaza intre 1700-7100 de locuitori. Sunt comune care au in componenta administrativa 1-2 sate, iar altele 9-16 sate, catune.

Pe nationalitati populatia judetului se prezinta astfel: romani 13,7%, maghiari 85,1%, germani 0,1%, tigani 1,0%, alte nationalitati 0,1%.

Populatia dupa religie este de 65,7% romano-catolica, 13,0% ortodoxa, 12,8% reformati, 7,2% unitarieni, si 1,3% de alte religii.

Populatia din partea estica a judetului, adica in depresiunea Gheorgheniului si Ciucului este catolica, in zona Toplita ortodocsi iar in zona Odorhei - Cristur reformata, unitariana si catolica.

Cel mai important centru religios este Sumuleu Ciuc (apartinator de Miercurea Ciuc) unde anual de sarbatoarea rusaliilor se aduna maghiarii din tinuturile secuiesti, ceangaii din Valea Trotusului si din unele comune din judetele limitrofe, venind enoriasi si din afara tarii, luand parte la slujbele religioase celebrate de inalti demnitari bisericesti.