Germania este situata in partea de NV a Europei Centrale caracterizandu-se printr-un variat cadru fizico-geografic.Acesta cuprinde unitati si subunitati foarte vechi din punct de vedere al aparitiei, dar si foarte noi,apoi unitati joase de campie situate sub nivelul marii si unitati alpine care depasesc 2900 m.
De la nord catre sud in Germania se deosebesc urmatoarele zone fizico-geografice:
-zona campiilor si colinelor in nord
-zona podisurilor si culmilor hercinice in partea centrala
-zona piemontana,colinara si alpina a Bavariei in sud.
Zona podisurilor si culmilor muntoase hercinice se prezinta ca un mozaic morfologic, dar si petrografic nelipsind inaltimile ce trec de 1000 de m(Muntii Padurea Neagra 1495 m)dar si podisurile de 500-600 m separate prin largi culoare de vale.
Masivul Sistos Rhenan, o imensa regiune hercinica(peneplena), se situeaza de o parte si de alta a Rinului avand pe partea dreapta ca subunitati :Taunus(880m), Westerwald, (657m), Saureland(841m) Pe partea stanga se insira Hunsruck(816m), Eifel(746m).Aceste podisuri si culmi joase sunt separate de culoare de vale(grabene), depresiuni prin care se scurg afluenti ai Rinului si care constituie locuri favorabile pentru fixarea asezarilor si pentru activitatile economice. Cel mai important culoar este cel al Rhinului,iar dintre depresini Coblenz.
La sud de Masivul Sistos Renan se desfasoara intre Elvetia si Mains Campia Rinului Superior din grabenul Rinului ,formata prin scufundarea in tertiar.De-a lungul liniilor de fractura apar si formatiuni vulcanice cum sunt cele de la Kaiserstuhl.
Aceasta campie este incadrata spre est de Muntii Padurea Neagra(1495 m Vf Foldberg),un horst tipic format din sisturi cristaline imbracte pe versantul estic de o cuvertura sedimentara mezozoica si neozoica.In aceasta,reteaua de ape a decupat de-a lungul timpului fronturi de cuesta, largi suprafete
structurale, depresiuni.Cuestele cu paduri si pasuni au fruntile orientate spre vest.Tot aici,se gasesc izvoarele Dunarii.
La est de masivele de langa grabenul Rinului se afla Bazinul Suabo-franconian,cu strate cu un caracter concentric formate din gresii,calcare,marne
de varsta triasica si jurasica care inclina spre sud,SE si E.Ele acopera formatiunile mai vechi,hercinice.
Cuestele,suprafetele structurale si depresiunile(unele cu o suprafata mare) care ofera posibilitati diferite pentru utilizarea lor, constituie principala trasatura morfologica a Bazinului Suabo-franconian,o zona de Stufenland.
In SV Bazinului Suabo-franconian se desfasoara Jura Suaba, cu un caracter tabular,continuata spre nord de Frankenhohe si Steigerwald, incadrand astfel spre sud si est Neckarlandul, cu o remarcabila linie de cueste.La vest de aceasta linie exista cateva depresiuni denumite Gau, cu soluri fertile formate pe loess.
De la depresiunea Ries spre NV se desfasoara Jura franconiana incadrand spre est,cu linia lor de cueste depresiunea Regnitz prin care trece o importanta axa de circulatie.
Partea nordica a Jurei franconiene este denumita "Fr- nkische
Schweiz", iar la est de aceasta este situata depresiunea Naab.
La nord de raul Main in Muntii Rh- n(950m) si in Vogelsberg(774m) apar roci vulcanice.
Conditii favorabile pentru fixarea asezarilor si totodata un loc de trecere spre zonele din nord a oferit depresiunea Wetterau.
Condtii climatice si
hidrografia
Germania Centrala suporta iarna patrunderea maselor reci,continentale,iar vara caldura specifica a acestora.Spre deosebire de nord, aici este prezent si un climat temperat de tranzitie, intre cel cu nuante oceanice din vest si cel continental din est.Temperaturile medii ale lunii ianuarie scad sub - 3sC,iar vara urca frecvent peste 10sC. Muntii sio podisurile de aici primesc pana la 1500 mm precipitatii in timpul unui an, anotimpul cel mai umed fiind toamna.Se remarca vatietatea topoclimatelor avand in vedere gradul accentuat de fragementare a reliefului,multitudinea expunerilor,gradul de impadurire.
Spre deosebire de culmile din Masivul Sistos Renan unde cad anual 1400mm precipitatii si chiar mai mult, in culoare (Rin,Mosele,Lahn etc), adapostite se inregistreaza intre 600-700 mm precipitatii. Aceeasi caracteristica se observa si in Bazinul Suabo-franconian. Pe culmi cad peste 1200 mm precipitatii,iar in depresiuni intre 600-800 mm.Temperatura medie a lunii iulie in zonele depresionare este de 19-20sC.
In regiunea Germaniei centrale reteaua de ape este aceeasi ca in nord, de aici izvorand si cea mai mare artera hidrografica,Dunarea.Alimentarea raurilor este pluviala in vest,nivo pluviala in est si din ghetari(Rhinul).
Cea mai importanta artera fluviala este Rhinul(1320 km lungime) care strabate teritoriile Germaniei pe 865 km si avand ca afluenti importanti Neckar,Main,Mosele etc.
Regimul sau hidrologic are un caracter alpin pana la Basel.In continuare are un regim hidrologic mai complex.El primeste afluentii din zona muntoasa centrala la care se inregistreaza debite si nivele maxime primavara si iarna.Rhinul, datorita largimii si adancimii la care se aduaga si lucrarile de amenajare este navigabil pana la K- ln pentru nave pana la 3000 tone.
Elba,al II-lea ca importanta intre raurile Germaniei Centrale isi are izvoarele in Muntii Sudeti si se varsa printr-un estuar in Marea Nordului. Printre afluentii mai importanti se numara Vltava, Ohre, Elster,Saale,sectorul inferior este folosit pentru navigatie.
Vegetatia,fauna si solurile
Dispunerea zonala a vegetatiei reflecta particularitatile conditiilor climatice.Aceasta a cunoscut o serie de modificari,din care unele de natura antropica.In Masivul Sistos Rhenan,ca si in bazinul Suabo
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
