Geografia Populației - Județul Bacău

Aplicația 1 - Analiza natalității în județul Bacău

Natalitatea este indicatorul demografic care exprimă frecvența nașterilor de copii vii în cadrul unei populații, exprimat prin raportul dintre numărul de nașteri dintr-un an și efectivul populației. Natalitatea este elementul dinamic, activ al bilanțului natural și cunoaște o mai mare variabilitate în spațiu și timp, întrucât poate fi mai ușor de controlat și de influențat decât mortalitatea. Cel mai frecvent se calculează natalitatea brută, ca raport dintre numărul de născuți vii în decurs de un an și efectivul populației care le-a dat viață, valoarea obținută exprimându-se în promile.

Fig.1 - Evoluția natalității în județul Bacău în perioada 1992-2019

După cum se poate observa pe graficul de mai sus, natalitatea în județul Bacău în intervalul 1990-2019 este în scădere. Până în anul 1990 se constată că natalitatea înregistra o valoare foarte ridicată, de aproximativ 17‰. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că, la vremea respectivă, România abia ieșise din sfera comunistă, însă practicile totalitare, precum interzicerea avorturilor și a metodelor contraceptive, încă s-au mai păstrat pentru câțiva ani. De asemenea, lipsa de informare a femeilor și faptul că rolul lor în societate era doar acela de a crește cât mai mulți copii și de a se ocupa de treburile casnice, ar putea fi unul dintre motivele pentru care în anul 1990 natalitatea atingea valori atât de mari.

Un alt factor de influență asupra natalității era religia, Biserica Ortodoxă ocupând un rol important în viața tinerelor familii, sprijinind creșterea unui număr tot mai mare de copii în fiecare familie.

Odată cu înaintarea în timp, se constată că valoarea natalității la nivelul județului începe să scadă treptat, atingând valoarea de aproximativ 9‰ în anul 2011, cu o ușoară creștere de până la 10‰ în 2013. În ciuda acestei mici tendințe de creștere a natalității, din anul 2014 valorile au început să scadă din nou, motivele fiind unele de natură economică și socială.

Pe de o parte, are loc un puternic fenomen de emancipare a femeii, aceasta ocupând în prezent un rol important în societate. Prin urmare, nu mai este prioritară căsătoria și nașterea a unui număr tot mai mare de copii, familiile moderne rezumându-se la unul, maxim doi copii. Pe de alta parte, tinerii adulți sunt mult mai interesați de a urma studii superioare, care de cele mai multe ori durează până la o vârstă destul de înaintată, și de a-si găsi un loc de muncă stabil și bine plătit, uneori chiar și în afara țării. Din această cauză, întemeierea unei familii este amânată în favoarea realizării unui statut profesional și social ridicat.

Prin urmare, valorile natalității la nivelul județului Bacău scad și vor scădea tot mai mult în viitor, pe motiv că populația tânără adultă își modifică permanent orientările de-a lungul vieții, punând accent pe promovarea propriei persoane (prin atingerea unui statut social și profesional superior), și mai puțin pe întemeierea unei familii și, implicit, a nașterii copiilor.

Fig.2 - Repartiția natalității în județul Bacău în anul 2019

După cum se poate observa pe cartograma de mai sus, în județul Bacău natalitatea are valori medii, existând UAT-uri (Unități Administrativ Teritoriale) în care valorile sunt foarte reduse, dar și UAT-uri în care se înregistrează valori destul de ridicate. Se constată că cele mai mari valori ale natalității la nivelul județului sunt la nivelul comunelor Huruiești, Corbasca, Măgura și Dămienești, unde natalitatea poate atinge si valori de aproximativ 20‰. Pentru fiecare dintre aceste comune există explicații diferite ale acestor valori. Spre exemplu, natalitatea ridicată din comuna Dămienești se explică prin componența confesională a populației, aproximativ 46% fiind romano-catolici, aceștia promovând întemeierea familiilor tinere și, implicit, o natalitate ridicată în rândul populației romano-catolice. Pentru comuna Corbasca, natalitatea ridicată poate fi explicată prin componența etnică a populației, aproximativ 32% dintre locuitori fiind de etnie rromă. Dacă ne referim la comunele Măgura și Huruiești, valorile ridicate ale natalității populației se datorează indicelui de îmbătrânire demografică relativ scăzut, comparativ cu alte UAT-uri din cadrul județului (de 0,86‰, respectiv 1,73‰, conform datelor furnizate de INS). Prin urmare, numărul tinerilor adulți din aceste comune este ridicat și astfel natalitatea atinge valori mult mai ridicate, spre deosebire de comunele în care se înregistrează un indice al îmbătrânirii demografice foarte ridicat.