Amenajarea spațiilor verzi din Municipiul Buzău

Amenajarea si reamenajarea spatiilor verzi din municipiul Buzau

''Drumetule fericit, pe oriunde ai intra sub boltile plaiurilor buzoiene, nu vei fi primit decat printr-o singura Poarta: cea a iubirii- la pragul careia, robu-te accepta cheia de onoare si initiere in simbolurile acestei vetre de tezaure. Vei simti, peste tot, degetul Domnului aratandu-ti culmi si carari de vraja, locuri domnesti si muzee naturale, unice in Europa ( Vulcanii noroiosi, minele de petrol, arbusti si plante nemaintalnite). Dar, mai intai, drumul feeric dintre un om si alt om.

Amplul amfiteatru natural al Buzaului sta proptit cu un capat pe stancile ceresti ale Penteleului si cu celalalt in poala larga a Campiei Romane, in matricea ei de slava munteneasca. Universul buzoian e o constructie de temeiuri inelare, de ascendente si descendente ancestrale, captate intr-o sinteza ritmica in care sacrul a slefuit, pana la desavarsire, filoanele unui topos inconfundabil.

Situarea sa sud-estica, pe genunchiul giganticei rupturi a Carpatilor poarta stigmatul divin al solaritatii perpetue - soclu privilegiat in tot centrul montan al Romaniei. Buzaul incheie si descheie concavitatile musicale ale unui taram chemator, care ierarhizeaza iubiri si prietenii totale, invechindu-le si adancindu-le in timp ca pe un vin fara egal.

Paznic al subcurburii carpatice, acest campus misterios ascunde legende si istorii reale, tesute intr-un vesmant hranitor si incitativ. In clipele limpezi ale luminii, din raze de cristal a dealului Istrita poti zari si desena cu pleoapa tarmul dantelat al Marii Negre, aflat la sute de kilometrii departare. Precis ca intr-o astfel de clipa mantuitoare, Alexandru Odobescu, savantul-cercetator al ''Tezaurului de la Pietroasa'', si-a rostit siesi enuntul celebrei definitii a extazului:'' Et in Arcadia ego!'', sintetizand astfel implinirea intregii sale existente spirituale. Gratie studiului sau, unicat in literatura de specialitate romaneasca, Buzaul avea sa navaleasca abrupt, ca nume, ca teorie si prezenta faptica, in universalitatea cea mai febrile, accentuandu-si chiar si astazi, palpitul sau enigmatic. Intr-adevar, asupra acestui tinut mileniile par inca a mai lucra si acum, cu unelte stravechi si misterioase, dar si cu agerimi proaspete pentru dezvelirea intregii lui staturi, care uneori, se identifica cu ''Rugaciunea" lui Brancusi din Cimitirul Dumbrava, in evlavia ei ceremonioasa, ca o inchinare asupra planetei intregi.

Buzaul, in arheologia lui legendar - aurifera, e un pamant pipait, framantat si fagaduit lui Dumnezeu, dar si Dumitale, drumetule ideal - cel care dezlegi cu fruntea firele unei istorii fara de sfarsit.''

(Gheorghe Istrate)

Spatiul verde nu este un moft, ci o necesitate esentiala in orice oras modern, nu doar din motive estetice, urbanistice, peisagistice, ci si pentru sanatatea locuitorilor si pentru o viata sociala normala.

Spatiile verzi sunt nu doar pentru incantarea ochiului si pentru reducerea poluarii de diverse feluri, ci si pentru a furniza omului modern un spatiu de recreatie si refugiu fizic si psihic fara de care stresul vietii urbane ar fi greu de stapanit. Privitul la televizor, citirea unui ziar sau a unei carti acasa in fotoliu, intalnirea cu prietenii intr-un bar sau mersul la teatru sau la un concert nu pot sa inlocuiasca nicidecum nevoia biologica si sociala a omului de contact cu natura si nici un ambient artificial nu poate inlocui un spatiu cvasinatural cum este un parc adevarat, cu arbori, iarba, flori, oglinda de apa etc. , cu plante care au nu doar un rol ornamental ci si valoare ecologica si cu amenajari ce permit omului sa se simta cat mai "in natura". De aceea, sute de siruri de pomi intre blocuri sau fasii de iarba intre siruri de masini nu pot echivala unui parc. Si nici cel mai mare si superb parc nu are efectul dorit daca nu este aproape de locuitori, incat sa poti ajunge usor si repede inclusiv pe jos Un oras are deci nevoie de spatiu verde - cat mai mult, si nu oricum sau oriunde. Exista si norme in acest sens, ca suprafata minima necesara pe cap de locuitor si ca si accesibilitate

Spatiul verde prezent in intravilanul asezarilor valorifica potentialul biologic si estetis al vegetatiei, reducand agresiunea mediului urban asupra populatiei. Tot el, prin elementele sale componente si caracteristicile acestora, poate:

- ,,asana" mediul de factori nocivi (fum , praf , pulberi, zgomot)

- modifica parametrii unor factori climatici;

- asigura un regim hidrologic echilibrat, protejand - in mod evident - resursele de apa subterana, fondul de ape minerale;

- protejeaza domeniul versantilor de efectele nedorite ale proceselor geomorfologice;

- influenteaza profund pozitiv asupra starii generale a organismului uman, asupra psihicului , etc.

,, Elementul esential al habitatului uman, spatiul verde intraurban valorific

- Petcu, Gheorghe; Constantin Stan, Doina Ciobanu, Constanta Tanase, Doina Filoti (2002). Municipiul Buzau. Monografie (in romana). Buzau: Editura Alpha. ISBN 73-8054-59-1

- www.wikipedia.ro

- www.agenda21.ro

- Altas botanic

- PLAM Buzau 2007

- Raport privind starea mediului in municipiul Buzau 2007