Transportul și comprimarea gazelor

Instalatiile pentru tranport si comprimarea gazelor sunt importante mai ales in rafinarii , unde se folosesc cantitati mari de gaze .

Transportul gazelor prin conducte se realizeaza cu ajutorul pompelor pentru gaze .

Deasemenea prelucrarea gazelor in diferite procese tehnologice in industria chimica , se face in general la presiuni ridicate fata de presiunea atmosferica .

Transportul gazelor implica anumite particularitati fata de cel al lichidelor , legate in special de proprietatea gazelor de a fi compresibile , ca reactie secundara aparand degajarea de caldura .

Construirea si functionarea utilajelor si instalatiilor din industria chimica se leaga nemijlocit de aspectele tehnico-economice ale proceselor de fabricatie.

Din acest motiv , cresterea eficientei economice a industriei chimice este conditionata de imbunatatirea permanenta a performantelor constructive functionale ale utilajelor si instalatiilor .

Utilajele si instalatiile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii fundamentale : rezistenta mecanica , siguranta maxima de functionare , capacitate optima de productie in conditiile asigurarii tuturor indicatorilor de calitate a produsului finit .

Transportul gazelor prin conducte se realizeaza cu ajutorul pompelor pentru gaze .

In acest proiect vom studia transportul si comprimarea gazelor in diferite procese tehnice din industria chimica cu ajtorul ventilatorului centrifugal , determinand astfel viteza de curgere a gazelor prin conducte si determinarea relatiei dintre debitul de aer transportat si turatia motorului .

Aceste instalatii de transport si comprimare a agazelor se pot grupa intr-un numar relativ strans de tipuri fundamentale , corespunzator operatiilor unitare si starii de agregare a materialelor prelucrate .

Pe structura acestor tipuri fundamentale , diverse variante constructive , intalnite azi in industria chimica au acelasi rol functional , dar se disting prin unele particularitati generate de caracterul specific al procesului tehnologic si al materiei prime prelucrate .

Capitolul II

Notiuni generale

Transportul gazelor comporta anumite particularitati fata de cel al lichidelor , legate in special de proprietatea gazelor de a fi compresibil . Se defineste ca raport de compresie raportul dintre presiunea de refulare (Pr) si presiunea de aspiratie (Pa) . Cu cat acest raport este mai mare cu atat temperatura gazului comprimat este mai mare ( deoarece gazele se incalzesc in timpul comprimarii datorita frecarii dintre molecule) ceea ce duce la cresterea lucrului mecanic absorbit de pompa si la pierderea calitatii lubrifiante a uleiului de curgere . Din acest motiv , pentru a realiza presiuni mai mari , de 5N/cm2 se folosesc pompe cu doua sau mai multe trepte de compresie , iar gazul se raceste dupa fiecare treapta de comprimare , mentinandu-se astfel o temperatura admisibila .

In procesul de comprimare a gazelor are loc o degajare de caldura , de aceea panta curbei depinde de felul in care are loc comprimarea izoterma , lucrul mecanic este mai scazut . Variatia de volum este insotita de variatia temperaturii si a presiunii gazului . Comprimarea poate fi izoterma (la temperatura constanta ), adiabata (fara schimb de caldura cu mediul inconjurator ) si politropa ( cand se schimba caldura cu mediul exterior , iar temperatura gazului variaza in timpul comprimarii )

Procesul real , practic , prin care se realizeaza comprimarea gazului este cel poliotrop . In urma comprimarii presiunea gazului creste . Raportul intre presiunea de refulare Pr si presiunea de aspiratie Pa se numeste raport (grad) de comprimare .

Dupa valoarea raportului de comprimare , pompele de gaze se impart in compresoare (r>3) , ventilatoare si suflante ( 1<r<3) si pompe de vid . Dupa principiul de functionare pompele pentru gaze se clasifica in pompe fara elemente mobile , cu piston , rotative si centrifuge .

1. Constantin Stan , Zoltan Hasci , Ilie Craciun :

"Exploatarea si intretinerea utilajelor si instalatiilor din industria chimica "

editura didactica si pedagogica RA Bucuresti , 1993

2. Brenner C. Dan , A.I. , Bumbu S.

"Industrie practica in laboratoarele tehnologice si instalatii "

3. Bratul A, E.M.,

"Operatii si utilaje in industria chimica"

volumul I Editura tehnica Bucuresti , 1981

4. Jinescu Gh

"Procese hidrodinamice si utilaje specifice in industria chimica "

editura tehnica Bucuresti , 1980