Manifestarea Intervenționismului Statal în Economiile Contemporane

Un adagiu celebru spune ca "Guvernul este cu atat mai bun cu cat guverneaza mai putin". Din pacate, acest dicton pare sa fie extrem de popular in randul politicienilor in perioadele electorale, ca mai apoi, subit, sa uite de el, fiindca, asa cum spunea Lord Acton, "Puterea corupe, iar puterea absoluta corupe in mod absolut". Intr-o economie autentica de piata (nu mixta), sarcinile ce revin puterii politice se limiteaza, in asentiment cu traditia clasica liberala, in "a proteja functionarea neobstructionata a economiei de piata impotriva fraudei sau violentei ivite din interiorul sau din exteriorul tarii."

In societatea actuala, pe fondul unor "derapaje" economice grave survenite, paradoxal sau nu, tot din cauza interventiei sufocante a statului in viata economica a societatii, s-a amplificat extrem de mult, gratie apologetilor interventionismului, in exuberanta lor de a canta prohodul capitalismului, de a ,,proclama" esecul pietei libere si de a pune pe piedestal statul, ca pe un demiurg ubicuu si omnipotent, ca pe un panaceu universal, interventionismul guvernamental.

Multi "distinsi" economisti, reprezentanti de seama ai tagmei mainstream, laureati ai Premiului Nobel pentru Economie, s-au grabit sa arunce vina manifestarii ciclurilor de boom and bust in carca pietei libere, ajutati fiind si de diferiti formatori de opinie si de mass-media. Astfel, prin slogane de genul "astazi cu totii suntem socialisti" sau "pe termen lung cu totii suntem morti" se readuc pe tapet profetiile marxiste despre colapsul implacabil al capitalismului, sub povara ciclurilor economice. Programele de relansare economica (politici monetare si fiscale), promovate cu turle si trambete, de sorginte keyneista, au adus economistilor mainstream victorii asupra teoriei economice, vitorii a la Pirus, semn ca cheltuilele guvernamentale si bail-out-urile nu au facut decat sa prelungeasca agonia (Marea Depresiune a durat 12 ani, iar actuala criza va implini in curand 5 ani).

In acest context ar trebui luate in seama (si promovate in mediul universitar) si celelalte explicatii venite din partea asa-numitilor economisti "heterodocsi" (mai ales a celor austrieci), nu doar cele ale curentului de gandire predominant, pentru a elimina judecatile de valoare (e.g. sintagmele de genul "fundamentalismul pietelor") si de a aprecia rational si constructiv implicatiile interventionismului statal.

Bagus, Philipp. Tragedia monedei Euro, Ed. Universitatii "Al. Ioan Cuza", Iasi, 2011, traducere de Gabriel Claudiu Mursa;

Braun, Carlos Rodriguez, Rallo, Juan Ramon, O criza si cinci erori, Ed. Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" Iasi, 2011, traducere de Gabriel Claudiu Mursa;

Filip, Gheorghe, Finante publice, suport de curs;

Glavan, Bogdan, Criza financiara actuala: scurta critica a explicatiilor mainstream, articol disponibil la http://www.ecol.ro/content/criza-financiara-actuala-scurta-critica-a-explicatiilor-mainstream#comment-181;

Marinescu, Cosmin, Enache, Bogdan, et al, Criza economica si capitalismul, articol disponibil la http://www.ecol.ro/files/pdf/Criza-economica.ECOL.pdf;

Mises, Ludwing von, Interventionismul - o analiza economica, Ed. Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" Iasi, 2011, traducere de Gabriel Claudiu Mursa;

Patruti, Alexandru, Este criza financiara actuala inerenta evolutiei capitalismului?, articol disponibil la http://mises.ro/717/;

Reed, Lawrence W., Great myths of the Great Depression, articol disponibil la http://www.mackinac.org/archives/1998/sp1998-01.pdf.