Energia

Energia inseamna pentru omenire ceea ce inseamna sangele pentru corpul omenesc. Cresterea consumului energetic al omenirii a cunoscut in ultimele decenii un ritm impresionant; astfel daca in 1952 consumul energetic al omenirii era de cca. 1,5 miliarde de tone carbune conventional (tcc.) consumul creste la 11 miliarde tcc in 1983, adica in mai putin de 6 decenii consumul de energie a crescut de 7 ori. Prognozele apreciaza ca in anul 2000 consumul energetic mondial se va situa intre 25 si 35 miliarde de tone echivalent carbune. Datele termotehnicienilor arata ca o tona de carbune echivaleaza cu 8 MWh (Mega Watti ora), o tona de petrol cu 12 MWh si 1000 m3 de gaze naturale cu 10,6 MWh. Prin ,,combustibil conventional" se intelege un combustibil cu puterea calorica de 700 kcal/kg (corespunzatoare carbunilor inferiori), notiunea de combustibili conventionali servind la compararea diversilor combustibili reali cu putere calorica diferita prin recalcularea masei lor in tone de combustibili conventionali. Puterea calorica a unui combustibil reprezinta caldura degajata prin arderea unui kilogram din combustibilul respectiv. Lipsa sau criza de energie nu poate fi analizata decat in corelatie directa cu nevoile de energie si cu beneficiarii sau utilizatorii ei, adica cu societatea umana. Ceea ce trebuie sa subliniem este explozia demografica; la fiecare 25 - 30 de ani si la unele tari chiar la intervale de 15 - 20 de ani asistam la dublarea populatiei, si nu este prea departe momentul cand vom ajunge la maximul de populatie (dupa unele teorii, prin anii 2150) pe care in conditiile tehnologiei si resurselor cunoscute actuale il poate suporta globul pamantesc, adica o populatie de 12 - 15 miliarde locuitori.

Surse de energie (noi sau reconsiderate)

1. Energea eoliana - o prima resursa energetica ce poate fi luata in discutie este cea eoliana, adica folosirea vantului, care este deja reprezentata printr-o tehnica de rutina, constituita de morile de vant si o tehnica de varf constituita de sistemele puse la dispozitie de noua tehnologie care ne permite sa realizam minicentrale eoliene de 1-10 MW. Aceste sisteme pot fi construite in numar mare. De partea acestui tip de energie, omenirea, nu spera sa aiba in anul 2000 mai mult din totalul energiei produse.

2. Energia apei (marilor si oceanelor) - se reprezinta sub forma de energie mecanica si termica:

2.1. Curentii marini - se pot reprezenta sub forma de:

- curenti orizontali - datorati vanturilor dominante

- curenti verticali - caz in care apele urca sau coboara din/spre adancuri

- curenti marini - datorati miscarii apelor la nivel planetar

2.2. Mareele - datorita atractiei lunare

2.3. Miscarea valurilor - datorate tot radiatiei solare

2.4. Energia termica - inmagazinata sub forma de caldura, continutul de caldura diferit dintre apele de suprafata si cele de adancime (cca. 30?C diferenta)

3. Energia geotermica - potentialul caloric geotermic mondial este estimat la cca. 1013 tone echivalent carbun, dar el contribuie cu numai 0,05% la consumul mondial de energie. Temperatura solului creste cu 3?C la fiecare suta de metri in adancime, astfel incat la o mie de metri adancime am avea 30?C. Ne putem imagina centrale geotermice in care apa pompata de la adancimi de cca. 2000 m (in zonele mai calde) sa ne livreze vaporii (la cca. 300?C ) necesari unor centrale de puteri mai mari de 1000 MW.

4. Energia solara - soarele trimite catre pamant un flux de energie care corespunde unei puteri de 170 miliarde MW. Daca s-ar captura numai 0,1% din aceasta energie pentru o populatie de cca. 6 miliarde de oameni (anul 2000), ar reveni fiecarui locuitor o putere de 30 kW, cu o durata de 4-5 ore zilnic, s-ar putea produce cca. 50.000 kWh pentru fiecare locuitor (fata de cca. 3.000 kWh produsi in prezent). Din pacate energia solara prezinta o serie de dezavantaje: concentratia de energie solara este mica, iar captarea ei se face greu, cu cheltuieli mari si este distribuita neregulat in timp si pe suprafata planetei.

5. Energia biomasei - prin fotosinteza, invelisul vegetal al plantei produce o biomasa care corespunde unei energi apreciate la cca 3o1021 J/an. Fiind regenerabila, energia biomasei este (teoretic) inepuizabila, cu conditia ca omul sa nu grabeasca procesele de desertificare ale planetei. Din biomasa se pot optine combustibili (alcool, gaz metan, etc.), putandu-se folosi ca biomasa deseuri de lemn, trestie de zahar, deseuri de cereale, etc. Pentru a putea vorbi insa practic de biomasa ar trebui cultivate plante la care productia la hectar sa fie enorma (de ordinul 30-40 tone) iar continutul caloric sa fie de ordinul 4-5000 kcal/kg.

6. Energetica nucleara este o energetica curata pentru ca ea nu produce poluarea pe care o datoram altor tipuri de energetica, in special celei bazate pe carbune, petrol sau gaze, care produc cam de o mie de ori mai multa poluare decat o centrala nuclearoelectrica.

Eficienta energetica

Notiunea de eficienta energetica (sau optimizarea consumului de energie) a devenit la ora actuala una din principalele preocupari ale omenirii la nivelul intregului mapamond. Odata cu prima criza petroliera de la inceputul anilor '70 societatea umana a inceput sa constientizeze din ce in ce mai mult necesitatea elaborarii unei strategii sustinute de crestere a eficientei de utilizare a energiei si de implementare a programelor de eficienta energetica pe fondul diminuarii ingrijoratoare a rezervelor combustibile fosile ale Terrei. Astazi putem vorbi de o politica energetica mondiala si de o strategie concentrata de reducere a emisiilor poluante in atmosfera fundamentate pe solutii tehnico-economice concrete de utilizare rationala a rezervelor de combustibili fosili (ce detin in continuare principala pondere in producerea de energie) si de valorificare pe scara tot mai larga a resurselor energetice regenerabile, asa-numitele energii curate sau energii neconvetionale, o alternativa la actualul sistem de valorificare energetica a rezervelor combustibile ale Terrei.

Nu trebuie neglijat totodata nici aspectul ecologic pe care il prezinta aceasta noua politica energetica mondiala, stiut fiind faptul ca cea mai mare parte din cantitatile de noxe evacuate anual in atmosfera de activitatile omului se datoreaza combustiei combustibililor fosili (peste 22,5 miliarde tone CO2 anual la nivel mondial), deci, implicit, consumului de energie. Pe fondul acestei situatii energetice mondiale putem spune ca economia de energie realizata prin programe de eficienta energetica poate fi considerata (desi impropriu spus) o sursa de energie, total nepoluanta si gratuita. Nu trebuie confundata notiunea de eficienta energetica sau de economie de energie cu lipsa de confort a consumatorului! Consumul optim de energie defineste un cadru larg de solutii de reducere a pierderilor de energie (atat in faza de productie, cat si in cea de transport, distributie si consum), de inlocuire a instalatiilor si echipamentelor uzate fizic si moral, foarte energofage, de eliminare a consumurilor nerationale si nejustificate de energie etc.

Energia geotermala

In functie de temperatura inregistrata la sursele hidrogeotermale (valorificate prin foraj si extractie) din Romania, geotermia de "joasa entalpie", se inregistreaza la ape de adancime, (cu temperatura cuprinsa intre 25oC si 60oC) si, respectiv, geotermia de temperatura medie ("ape mezotermale"), cu temperatura de la 60oC pana la maxim 125oC. In etapa actuala se afla in conservare sau rezerva un numar relativ ridicat de sonde cu potential energetic atestat. Materialele si echipamentele utilizate "in situ" au un grad de uzura fizica si morala ridicat (ex.: schimbatoare de caldura neperformante, nivelul avansat de coroziune, obturare sau depuneri, conducte si vane din otel fara izolatie termica, fiabilitate redusa etc.).

Perioada de exploatare a instalatiilor in functiune este mai mare de 20 ani, iar gestiunea energetica (sistemul de facturare a energiei livrate - utilizate) se inregistreaza in regim pausal, cu baza de calcul prin citire periodica a parametrilor la gura sondei, cu aparatura de tip industrial (lipsa de contoare de caldura si aparatura de precizie ridicata). In Romania, gradul de valorificare a surselor de energie de origine geotermala este redus, cauza principala fiind determinata de lipsa unui suport financiar corespunzator, care nu favorizeaza dezvoltarea acestui sector energetic cu efecte economico- financiare superioare. In prezent se afla in functiune aproximativ 75 sonde de tip hidrogeotermal, in diferite zone ale tarii, iar potentialul energetic exploatabil in conditii economice depaseste 100 mii tep/an.

Energia produsa si livrata utilizatorilor conectati la capul de exploatare al sondei depaseste 30.000 tep, cu un grad mediu de folosire anuala a potentialului maxim de peste 20%. Limita economica de foraj pentru ape geotermale nu depaseste, in general, 3.300 m si a fost atinsa numai in anumite zone (ex: bazinul geotermal Bucuresti Nord sau perimetrele Snagov - Balotesti). In anul 1990, in Romania se aflau in exploatare curenta 64 sonde, pentru utilizari locale diverse, precum asigurarea incalzirii si apei calde la ansambluri de locuinte, cladiri cu destinatie publica sau industriala, constructii agrozootehnice etc. Resursele geotermale de joasa entalpie se utilizeaza pentru incalzire si la prepararea apei calde de consum, in imobile rezidentiale (locuinte), anexe industriale, tertiare - servicii (birouri, cladirile de invatamant si educatie, spatii comerciale si sociale, spitale etc) sau constructii agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru cresterea animalelor s.a.).

http://www.algepem-is-energy.ro/eficienta_energetica.htm

http://www.algepem-is-energy.ro/geotermal.htm

www.alternative-energy-news.com

http://www.agir.ro

http://www.daedalus.gr

http://peswiki.com

http://www.npower-renewables.com

Constantin Iulian-"Utilizarea energiei Valurilor",Ed. Tehnica Bucuresti,1990