Coloana vertebrala se prezinta ca un stalp osos , format din 33-34 vertebre , dintre care : 7 cervicale , 5 lombare , 12 dorsale , 5 sacrale si 4-5 coccigiene.
Curburile normale dau coloanei o mare elasticitate , permitandu-i sa se comporte in cadere ca un resort , amortizandu-le , spre deosebire de spatele plat.
Tot curburile , pastreaza proectia centrului de greutate in interiorul poligonului de sustinere.
Chiar atunci cand una din curburi este accentuata (cifoza sau lordoza) coloana isi recapata echilibrul exagerand curbura din regiunea invecinata.
II Definitie
Deviatiile coloanei vertebrale sau deviatiile axului vertebral sunt afectiuni provocate de diferiti factori etiopatogeni.
Deviatia laterala poate fi de un tip oarecare , datorita unei atitudini vicioase , impusa de anumite conditii profesionale.
Aceasta deviatie laterala temporala , dar prelungita a coloanei nu reprezinta scolioza , ci o atitudine anormala care creaza posibilitati pentru constituirea ei.
Cand in mod voluntar un copil , care sta mult in banca stramb , capata o deformare , pozitia nu poate fi numita scolioza , ci deviatie prin tinuta.
In aceasta nu se observa nici o deformatie a toracelui si nici o sarcina a coloanei vertebrale.
III Clasificare
Deviatiile recunoscute ale coloanei vertebrale sunt :
A Scolioza
B. Cifoza
C. Lordza
A. Scolioza : Este deviatia colioanei vertebrale in plan frontal , cu rotiri ale corpurilor vertebrale de partea convexa , rotiri care antreneaza si coastele , determinand o gibozitate de partea covexa.
Aceasta noua pozitie a coloanei vertebrale produce asimetrii ale umerilor si omoplatilor. Este vorba de o atitudine scoliotica , cand curburile se pot redresa usor , sau scolioza adevarata cand sau produs modificari osoase.
Scolioza se constata la examinarea copilului , folosind aplecarea trunchiului inainte , pozitie in care apare gibozitatea de partea scoliozei.
Scoliozele pot fi :
-Cu o singura curbura , scolioza in forma literei C
-Cu doua sau trei curburi, scolioza in forma literei S , in care curburile alterneaza de o parte si de alta a coloanei pentru a-si gasi echilibrul.
In cadrul scoliozelor adevarate , cele mai grave sunt asa-zisele idiopatice sau esentiale , cu o cauza necunoscuta si aparute inainte de varsta pubertatii.
O alta grupa a scoliozelor o formeaza cele statice prin deformari ale bazinului sau inegalitati ale membrelor inferioare.
Scoliozele patologice sunt determinate de afectiuni ca: rahitism, traumatisme ale corpului vertebral (vertebral cuneiforma) , poliomielita si reumatism.
Scolioza se consta prin examinarea clinica a subiectului , din pozitie stand , complet gol. Se marcheaza apofizele spinoase ale vertebrelor , cu creionul dermatografic , ceea ce ne edifica asupra existentei sau nu a scoliozei si a felului acesteia.
Urmarim in continuare echilibrul bazinului si aspectul picioarelor. Examenarea cu firul cu plumb , ne arata directia in care sa produs curbura , stanga , dreapta sau alternativa. Radiografia completeaza si precizeaza rezultatul examenarii.
B. Cifoza
Sunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital , prin exagerarea curburilor normale ale coloanei vertebrale.
Exista insa cazuri rare , atipice , cand coloana se curbeaza invers : cifoza cervicala si lordoza dorsala.
Deformatia se compenseaza printr-o hiperlordoza cervicala si lombara pentru echilibrarea coloanei.
Cifozele pot fi suple , asa-zisele atitudini cifotice care pot corecta si hipercorecta voluntar prin contractia musculaturii sau fixe (rigide) care nu se mai pot corecta prin redresarea voluntara sau mobilizare pasiva.
Debilitatea generala sau pozitiile gresite (in banca , la locul de munca) si miopia pot favoriza atitudinii cifotice.
Cifozele adevarate , functionale au la baza un traumatism cu turtirea unei vertebre in unghi ascutit spre inainte (in pana) ceea ce determina asezarea coloanei in unghi deasupra si sub vertebra lezata.
O alta cauza a cifozei se aplica prin legea lui Delpeon : Cand corpul este mentinut mult timp aplecat inainte , se produce o turtire a corpurilor vertebrale in partea anterioara , din cauza greutatii corporale care afecteaza si actioneaza asupra acestei parti a vertebrei. Morbul Pott (I.B.C. la coloana) produce o cifoza prin distrugerea unei vertebre si inclinarea trunchiului inainte.
Cifoza juvenila sau epifizata Schaurmann apare la varsta pubertatii , cu localizare mai mult la vertebrele dorsale.
Cifroza senila sau a batranilor are localizarea cervico-dorsala la barbati si dorsala medie sau dorsolombara la femei.
C . Lordoza
Lordozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale cu convexitate anterioara , prin exagerarea curburilor normale ale coloanei vertebrale.
Datorita mai ales tonusului crescut si psoasului si slabirii tonusului abdominalilor , bazinul cade mai mult inainte decat normal , exagerand curbura lombara.
O cauza favorizanta la femei este purtarea incaltamintii cu tocuri inalte , care duc la inclinarea bazinului inainte si a trunchiului inapoi , determinand lordozarea.
Lordoza este prezenta si in locurile cu luxatie congenitala de sold bilaterala , in spondilolistezis si in enopatii.
La randul ei lordoza poate fi cauza deviatiilor algii lombare si sacrale , albuminuriei , prin jenarea functiei rinichilor , precum si a oboselii in mers si stationare.
In cazul lordozei sunt hipertrofiati muschii :
-dorsali, in special spinali;
-psoasul iliac;
-rotatorii interni ai membrelor;
-diafragmul;
Antagonistii acestora sunt hipotonici:
-abdominalii, in special dreptii abdominali
-rotatorii externi ai membrelor
-cvadricepsul
-precervicalii Dupa Mezieres, la originea tuturor deformatiilor este lordoza.
Atat pozitia verticala cat si miscarea membrelor inferioare si superioare determina curburi lordotice.
De asemenea , incercarea de a corecta o cifoza este necesar sa reducem mai inainte lordoza (cervicala lombara) ceea ce duce la concluzia ca lordoza este la originea cifozei. Cifoza nu apare fara accentuarea lordozei iar daca fixam lordozele , flexia trunchiului nu se mai poate face , ceea ce denota ca cifoza compenseaza lordoza.
Asa se explica de ce nu se poate corecta o cifoza dorsala prin exercitiile obisnuite de extensie , pana cand nu se corecteaza mai intai lordozele(cervicala, lombara).
Tot Mezieres arata legatura ce exista intre trunchi si membre care se pune in evidenta si mai mult in cazul tratamentului cifozelor : Esecul sau reusita tratamentului depinde de felul cum tinem seama de aceasta.
Pentru elucidarea problemei , autoarea da exemplul urmator : Spatiul popliteu al membrelor inferioare este o a treia concavitate posterioara alaturi de cele doua lordoze , cervicala si lombara.
Intinderea picioarelor in timpul miscarilor de trunchi determina o stergere a lordozei , iar refacerea curburii lordotice determina flexarea membrelor din genunchi.
Lordoza este insotita de rotarea interna a membrelor superioare si inferioare , mai mult lordoza si rotarea interna a picioarelor constituie cauzele genunchiului recurbet si stabilirea ligamentara.
O alta problema legata de lordoza se refera la muschiul diafragm care este blocat in inspiratie in timpul efortului , ceea ce determina o ridicare si fixare in pozitie ridicata a umerilor.
Muschiul diafragm este un muschi lordozan , daca tinem seama de insedrtiile sale pe vertebrele 2,3 sau 4 lombare , asemanatoare cu cele ale psoasului.
Fixand insertiile diafragmului , blocam respiratia , fixam lordoza si permitem un punct fix altor muschi lordozanti-spinalii , in felul acesta miscarile respiratorii ramanand reduse.
De aici necesitatea de a elibera respiratia in toate exercitiile in care participa muschiul diafragm.
IV Etiopatogenia
Teoria tinutei varioase : Deoarece copii stau ore intregi aplecati peste o masa prea joasa cu spatele sprijinit de speteaza scaunului , asa in cat mentin timp indelungat coloana vertebrala incovoiata si deviata lateral s-a dedus ca aceasta inprejurare sta la originea scoliozei.
Atitudinea amintita ar putea explica producerea scoliozei totale , dar aceasta se observa destul de rar , tinuta scolara gresita ar putea fi mai curand cauza atitudinilor scoliotice care perminentizeaza.
Tinand seama de numarul restrans al scolioticilor fata de numarul total al elevilor care au aceleasi atitudini , care se repeta in inprejurari identice , normal este sa ne gandim ca alt element etiopatogenetic trebuie sa intervina si sa determine constituirea scoliozei.
Teoria osteoparalitica : S-a sustinut ca tulburarile de osificare sub influenta diferitelor cauze mecanice , ar putea
1. Cordun, M., Mijloacele kinetoterapeutice in afectiunile abdomino-ginecologice, Bucuresti, Ed. Caritas, 1995
2. Cordun, M.,Kinetologie medicala. Bucuresti, Ed. Axa, 1998
3. Dragan, I.,Medicina sportiva. Bucuresti, Ed. Medicala, 2002
4. Enoca, R., Kinesiology, Humann Kinetics, 1994
5. Kory-Mercea, Marilena, Zamora, Elena, Fiziologia efortului fizic sportiv. Cluj-Napoca, Ed. Casa Cartii de Stiinta, 2003
6. Plas, F.,Hangon,E., Kinetoterapie activa. Iasi, Ed. Polirom, 2001
7. Robanescu, N., Reeducarea copilului handicapat fizic. Bucuresti, Ed. Medicala, 1976
8. Sbenghe, T., Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. Bucuresti, Ed. Medicala, 1999
9. Sbenghe, T., Kinetologie. Stiinta miscarii. Bucuresti, Ed. Medicala, 2002
10. Zamora, Elena: Anatomie functionala. Aparatul locomotor vol.1. Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2000
11. Zamora, Elena: Anatomie functionala. Aparatul locomotor vol.2. Cluj-Napoca: Ed. ALC Media Group, 2002
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
