In literatura de specialitate, politica monetara este considerata o componenta de baza a politicii economice a statului avand ca obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii monedei nationale. Realizarea acestuia se face prin obiective intermediare ca masa monetara (agregat monetar, in general), cursul de schimb sau rata dobanzii. Depasirea fazei de tranzitie la economia de piata in care sunt angajate tarile din Europa Centrala si de Est, deci si Romania necesita realizarea unor programe economice care sa realizeze atat transformarea structurala a economiei, cat si stabilizarea macroeconomica, adica echilibrarea balantei de plati si reducerea inflatiei. *(citat luat din cartea Dlui Mugur Isarescu, Spre o noua strategie de politica monetara)
Dintre strategiile de politica monetara urmarite in prezent de catre bancile centrale, tintirea inflatiei s-a dovedit a fi cea mai buna solutie, comparativ cu tintirea unui agregat monetar (cresterea monetara ) si cu cea a cursului de schimb. trebuie tinut seama ca politica monetara are un impact difuz si intarziat asupra economiei.
Transformarea radicala a sistemului economic - macrostructura fundamentala a societatii - dintr-o economie de comanda intr-o economie moderna de piata impune, pe de o parte, suprimarea inertiilor structurale, functionale si comportamentale ale vechiului sistem si, pe de alta parte, conceperea, construirea si vitalizarea celui nou. Dificultatea si complexitatea demersului constau in faptul sa cele doua sisteme sunt esential deosebite, tranzitia insemnand mai degraba un proces de reconstructie decat unul de restructurare.
"Repunerea in drepturi" a politicii monetare impune, in primul rand, instituirea acelor structuri care sa faca posibila abordarea functionala a acesteia. Este vorba de sistemul bancar specific economiei de piata, de mijloacele si instrumentele de plata si credit adecvate si de piata monetara.
Tranzitia la economia de piata inseamna, pentru sistemul financiar-bancar si pentru politica monetara, poate mai mult decat pentru oricare din celelalte sectoare ale economiei, crearea unui nou sistem, mai degraba decat restructurarea celui vechi.
Dupa reforma institutionala a sistemului bancar, devenita efectiva la inceputul anului 1991, Banca Nationala a Romaniei a fost pusa in fata unei complexe probleme: realizarea unui control eficace al variabilelor monetare din economie in concordanta cu intregul program macroeconomic, in paralel cu crearea setului de instrumente necesare acestui control. Cu alte cuvinte, era realizarea unor obiective concrete in conditiile in care mijloacele de realizare a obiectivelor respective urmau sa fie schimbate "din mers". Utilizarea in continuare a controlului direct al variabilelor monetare trebuie abandonata, datorita efectului negativ pe care il avea asupra alocarii rationale (i.e. eficiente) a resurselor, perpetuand si agravand dezechilibrela deja existente in economia romaneasca.
In aceste conditii, solutia adoptata de Banca Nationala pentru promovarea unei politici monetare in concordanta cu dezideratele politicii economice generale nu putea fi alta decat adaptarea deciziilor sale in functie de modificarea elementelor de conditionare din economie, urmarind insa ca flexibilitatea politicii monetare sa nu afecteze consecventa in realizarea obiectivelor esentiale propuse.
In conformitate cu prevederile legale, B.N.R. formuleaza si aplica politica monetara avand ca obiectiv general asigurarea stabilitatii monedei nationale. Legea prevede, de asemenea, ca politica monetara trebuie sa se incadreze in ansamblul politicilor macroeconomice ale statului.
Faptul ca politica monetara ii este atasat, prin lege, un singur obiectiv
M. Isarescu:- "Spre o noua strategie de politica monetara: tintirea directa a inflatiei"
-"Romania: drumul catre euro"
-"Reflectii economice"
www.insse.ro
www.bnro.ro
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
