Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de un mare trecut istoric si de bogate traditii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura, considerata, pe drept cuvant, o licoare divina.
Astazi, tara parcurge o perioada de profunde schimbari, construindu-si un viitor in consonanta cu cel al Uniunii Europene si va deveni un membru apreciat al comunitatii internationale a vinului ca producator al unor pretuite vinuri de inalta calitate.
Inceputurile viticulturii in aceasta parte a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut in Thracia, pe meleagurile ce astazi reprezinta teritoriul Romaniei. Romania sau Dacia, cum era ea cunoscuta de Romani, a avut o cultura consolidata a vinului. Abundenta bucatelor si faima vinului produs de Daci erau atat de cunoscute si tentante, incat Burebista, regele primului stat Dac centralizat (sec. I BC), a ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, dupa cum il sfatuise Marele Preot, Deceneu.
Monedele batute de Romani dupa cucerirea Daciei (106 D.C) infatisau o femeie careia doi copii ii ofereau struguri, ca simbol al principalelor bogatii ale Daciei Felix, cum denumisera Romanii provincia si ca o dovada ca viile renascusera.
In timpurile mai apropiate de noi, viticultura romaneasca a cunoscut mai multe perioade
distincte, fiecare cu influentele sale specifice asupra industriei vinului.
Astfel, secolul 19 si inceputul celui de-al 20-lea, pana la Primul Razboi Mondial, au fost
caracterizate prin legaturi ample si stranse cu Franta. In sectorul viticol, aceste legaturi au
culminat cu ajutorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de
filoxera in ultimele doua decenii ale secolului 19. Rezultatul l-a constituit faptul ca
replantarile care s-au facut au avut drept sursa vitele nobile aduse din Franta: Pinot Noir,
Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc si altele.
Perioada interbelica a fost caracterizata prin legaturi mai stranse cu Germania si Austria, interval in care se remarca o utilizare crescanda a Spritului (vin amestecat cu apa minerala gazoasa, o alta bogatie locala).
In perioada comunista (1948-1989), cand apar trei tipuri distincte de organizatii vitivinicole, astfel: institute de cercetare, ferme viticole si centre de vinificatie de stat, precum si ferme cooperatiste, vinurile romanesti reuseau sa cucereasca importante medalii la concursurile internationale in pofida accentului mare pus pe cantitate si mai putin pe calitate.
Liberalizarea economiei de dupa 1989 a condus la o suita de schimbari profunde in industria vinului din Romania. Viile apartinand fermelor cooperatiste au fost retrocedate fostilor lor proprietari, fermele viticole si centrele de vinificatie de stat se afla in plin proces de privatizare, iar institutele de cercetare isi redefinesc in prezent rolul lor central in cadrul
sectorului vitivinicol reinnoit.
(a.) Aria pietei
Vinul reprezinta o bautura alcoolica ce se consuma pe intreg teritoriul Romaniei. Nu putem delimita un anumit teritoriu sau spatiu geografic, unde exista numai non-consumatori absoluti sau numai non-consumatori relativi. Teritoriul unde sunt comercializate vinurile reprezinta intreaga Romanie, inclusiv si pentru anul 2005. Comercializarea vinului, desigur, are loc in zonele mai intens populate, atat in mediul rural, cat si urban. Mediul rural, care, in Romania, reprezinta aproximativ 40 % din totalul populatiei, in general, e caracterizat prin economia naturala, producatorii fiind si ei insusi consumatorii, adica autoconsumul. Aici se are in vedere de vinul produs in conditii casnice, vinul vrac sau de masa ,care, la calitate, gust, aroma, nu ramane in urma fata de cel numit de calitate. In mediul urban , insa, e comercializat vinul imbuteliat in sticle, avand o preponderenta mai mare decat cel vandut in vrac.
Structura de vanzari a vinului pe judete, in anul 2005, litri de vin :
Alba 10.161.200
Arad 12.528.600
Arges 17.875.200
Bacau 18.806.200
Bihor 15.960.000
Bistrita- Nasaud 8.299.200
Botosani 12.023.200
Brasov 15.696.660
Braila 9.948.400
Buzau 13.220.200
Caras Severin 8.857.800
Calarasi 8.645.000
Cluj 18.699.800
Constanta 19.045.600
Covasna 5.931.800
Dambovita 14.417.200
Dolj 19.551.000
Galati 16.494.660
Giurigu 7.982.660
Gorj 10.374.000
Hargita 8.671.600
Hunedoara 12.901.000
Iasi 21.705.600
Ilfov 7.982.660
Maramures 13.568.660
Mehedinti 8.139.600
Mures 15.430.660
Neamt 14.632.660
Olt 12.770.660
Prahova 22.051.400
Satu Mare 9.762.200
Salaj 6.596.800
Sibiu 11.198.600
Suceava 18.300.800
Teleorman 11.597.600
Timis 18.008.200
Tulcea 6.836.200
Vaslui 12.103.000
Valcea 10.985.800
Vrancea 10.294.200
Municipiul Bucuresti 53.226.600
(c) Structura pietei
Daca facem o analiza empirica, vanzari ridicate sunt in zonele geografico-istorice de producere a vinului, in apropierea zonelor viticole, unde putem face rost intr-un timp mai util si eficient de materia prima : strugurii.
Mai jos prezentam harta viticola a Romaniei :
Regiunile geografico-istorice sunt : Moldova, Muntenia si Oltenia, Zona de Vest, Transilvania, Dobrogea.
Cultura vitei de vie poate fi practicata, in Romania, pe aproape intreg teritoriul tarii, incepand de la Dunare, in sud, pana in judetele
www.vinul.ro , producatori
Revista HRB expert Octombrie 2006, anul VII, NR 41(69)
http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/In+2005,+piata+vinului+a+inregistrat+o+cifra+de+afaceri+de+350+milioane+de+euro.html
http://www.livenews.ro/Article.aspx?ID=4408
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=7934&art=20464&cHash=3ee2f64c6e
Revista Tribuna economica, numerele : 7,8,16,20,21 anul 2006
Revista de comert , numerele : 4,8,16 , anul 2005
Anuarul statistic 2005
www.wineromania.com (Apev)
http://www.gandul.info/articol_3672/romanii_renunta_la_vinul_romanesc_in_favoarea_celui_din_import.html
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
