Inflație vs. șomaj

1.1 Definitii ale inflatiei

Inflatia este un proces de crestere a preturilor sau salariilor in general, atunci cand nivelul general al productivitatii nu poate fi marit in termen scurt si rezulta din competitia de a mentine sau a mari venitul real total, cheltuielile reale totale si/sau a productiei totale la un nivel fizic imposibil. Cu alte cuvinte, inflatia apare atunci cand cantitatea de masa monetara creste mai repede decat cantitatea de marfuri si servicii oferite spre vanzare, fiind un proces inevitabil. Din timpuri imemoriale, suveranii- fie ei regi, imparati sau parlamentari- au incercat sa recurga la cresterea masei monetare pentru a obtine resurse pentru a purta razboaie, a construi monumente sau pentru alte scopuri. De multe ori au cedat tentatiei. De fiecare data, inflatia nu a intarziat.

Inflatia a aparut ca urmare a confundarii banilor cu ideea de bogatie. Eroarea consta in analiza la prima vedere a unei cantitati mai mari de bani. Daca consumatorul are mai multi bani, va putea cumpara mai multe bunuri, sau in cantitati mai mari, deci daca guvernul ar tipari mai multi bani, toata lumea ar fi mai bogata. Dar, daca am analiza problema mai in detaliu, am descoperi ca in felul acesta ar creste cererea pentru toate categoriile de bunuri. Daca creste cererea, creste si pretul, proportional cu aceasta.In concluzie, nu avem mai bani sa cumparam mai multe lucruri, avem mai multi bani sa cumparam aceleasi lucruri.

1.2 Aspecte generale privind cauzele inflatiei

Avand in vedere cheltuielile guvernamentale mari, care tind sa creasca in fiecare an, si indignarea populatiei in ceea ce priveste majorarea impozitelor, guvernantii au gasit o metoda de a acoperi "gaurile" din sistem, si anume prin cresterea masei monetare. Finantarea datoriilor prin aceasta actiune este atractiva atat pentru guvernanti, cat si pentru populatie, si nimeni nu are de suferit. Concluzia este una aparenta insa, deoarece , in realitate, platitorii sunt toti detinatorii de bani. Primul gand este "fiind mai multe bancnote in circulatie, populatia are mai multi bani sa cumpere aceleasi lucruri", dar, de fapt, banii suplimentari maresc preturile, ceea ce insemna ca pentru a cumpara aceleasi bunuri si servicii ca inainte, oamenii vor folosi o suma mai mare de bani. Inflatia este o crestere a pretului mediu in banii al marfurilor. Ea nu este o crestere a costului de trai, ci o descrestere a puterii de cumparare a banilor.

Astfel, folosirea intregii forte de munca intareste tendinta guvernului de a mari cheltuielile si a reduce impozitele si de a finanta orice deficit astfel aparut prin cresterea masei monetare mai degraba decat prin impozite sau imprumuturi de la populatie. In al doilea rand banca centrala poate mari masa monetara si prin alte metode decat prin finantarea cheltuielilor guvernamentale. Astfel, el poate cumpara obligatiuni de stat ajunse la scadenta, achitandu-le cu bani puternici nou creati Aceasta permite bancilor sa acorde un mai mare volum de imprumuturi private, care de asemenea pot fi prezentate ca fiind creatoare de locuri de munca. Sub presiunea sprijinirii folosirii intregii forte de munca, politica rez federale a capatat acelasi accent inflationist ca si politica fiscala a guvernului.

Inflatia nu este un fenomen capitalist. Iugoslavia, tara comunista, a trecut prin experienta uneia dintre cele mai inalte rate a inflatiei dintre tarile europene, Elvetia, bastion al capitalismului, una dintre cele mai scauzte. China a avut, sub Mao, o rata a inflatiei scazuta ; Italia, Marea Britanie, Japonia, Statele Unite- toate statele capitaliste importante- au trecut in deceniul trecut, prin experienta unor rate substantiale a inflatiei. In lumea moderna inflatia este un fenomen tipografic.

A recunoaste ca inflatia ridicata este oricand si oriunde un fenomen monetar este numai primul pas in intelegerea cauzei si tratamentul inflatiei. Intrebarea fundamentala este : de ce guvernele epocii noastre maresc prea repede masa monetara ? De ce provoaca inflatie daca stiu cat rau poate produce?

1.3 Consecinte ale inflatiei

In paralel cu acest proces, in termeni reali inflatia scoate o parte din bani din circulatie in timp ce in termeni nominali cererea de moneda creste. In toate formele ei, inflatia redistribuie bunastarea si venitul si schimba caile lor de utilizare. Atunci cand inflatia depaseste rata dobanzii, creditele devin gratis si populatia prefera sa consume mai mult decat sa faca economii. Inflatia creeaza incertitudine in societate, facilitand astfel speculatia si impiedicand investirea in productie. Incertitudinea complica posibilitatea firmelor de a prognoza incasarile lor, costurile si deci si profiturile. Pe de alta parte, inflatia echilibreaza capacitatile existente de productie cu necesitatile reale de consum si deblocheaza (sau poate bloca) mecanismul economic.

Friedman, Milton- Liber sa alegi. Un punct de vedere personal, Editura all, Bucuresti, 1998

Hazlitt, Henry- Economia intr-o lectie, Editura Libertas Publishing, Bucuresti, 2006

Haran, Eleonora Carmen- Inflatie si somaj- Interdependente , ASE, 1998

Ciuca, Vasilica - Somajul si economia de piata. Dimensiuni si caracteristici. Posibilitati si directii de combatere a somajului, ASE, 2003

Certan, corina- Fenomenul inflatiei in Republica Moldova. Cauze interne si externe, posibilitati de atenuare a consecintelor inflatiei, ASE, 1999

Schotter, Andrew- Toeria pietei libere, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996

Isachsen, Arne Jon- Sa intelegem economia de piata, Editura Oscar Print, 1992