Istoria vinului este inseparabila de istoria umanitatii. Vinul, rodul viei si al muncii omului este mai mult decat un simplu bun de consum. Insotitorul omului de milenii, vinul tine in acelasi timp de sacru si profan .
El este o valoare a civilizatiei si un criteriu al calitatii vietii constituind pe langa un bun de consum si un bun cultural. El este si ramane un factor al vietii sociale, este o conditie a dezvoltarii economice dar si al progresului tehnologic si stiintific a numeroase regiuni din Europa si din lume. De-a lungul timpului vinul a fost utilizat in scopuri religioase, medicale, politice, sociale si economice.
Potrivit Cartei Vinului adoptata la Conferinta Europeana a Regiunilor viticole, cu ocazia celei de-a treia sesiuni plenare tinuta la Vilafranca del Penedes in Catalonia (Spania) la 21 octombrie 1991, ,,au dreptul la denumirea nobila de vin numai produsele provenind din fermentarea strugurilor proaspeti sau a mustului de struguri, fruct al Vitis vinifera sp, sau al incrucisarilor izolate din acesta recunoscute ca atare de institutiile competente".
Vinurile au fost initial cultivate in Orientul Mijlociu, in Muntii Zagros (teritoriul contemporan al Iranului de astazi), de unde era exportat in Mesopotamia prin intermediul fluviilor Tigru si Eufrat, acolo unde era consumat de catre clasa aristocratica si utilizat in diversele ceremonii religioase. Din aceasta regiune, vinul s-a raspandit ulterior in Egipt, Fenicia si Grecia.
Dovezi de existenta a vinului de import au fost descoperite in camerele mortuare ale unora dintre primii regi ai Egiptului. Egiptenii au inceput la randul lor sa produca vin intre anii 3000 - 2500 inainte de Hristos dar sunt cei care au lasat cele mai bogate dovezi in ceea ce priveste productia de vin si primele statistici ale consumului. Si in aceasta societate, vinul era consumat se pare exclusiv de catre elita aristocratica.
Atunci cand grecii au colonizat Egiptul in secolul al IV-lea inainte de Hristos, ei au preluat aceasta cultura si au raspndit-o la scara larga, produsul devenind disponibil si pentru paturile largi ale populatiei. In jurul anilor 1000 inainte de Hristos, grecii raspandesc cultura vitei-de-vie si in Sicilia, sudul Italiei si nordul Africii. Circa 500 de ani
mai tarziu, productia de vin se raspandeste si in Franta sudica, Spania si Portugalia. Grecii sunt astfel cei care au dezvoltat aceasta cultura la nivel industrial si au raspandit-o in toata lumea cunoscuta la acel moment.
Acest rol al grecilor este ulterior preluat de catre romani, care raspandesc odata cu largirea imperiului lor aceasta cultura dincolo de aria acoperita pana in epoca lor. Pornind de la regiunea franceza Province, cultura vitei-de-vie s-a raspandit si in restul Europei Occidentale, inclusiv in Marea Britanie. Datorita transportului prin intermediul raurilor, principalele arii viticole in acea perioada in Galia (actuala Franta) erau in lungul principalelor rauri precum Ronul, Loira si Rinul.
Pe langa consumul propriu-zis, aceasta raspandire extraordinara s-a datorat si puternicelor aspecte culturale care insoteau consumul acestui produs. Oferirea de vin zeitatilor era o practica comuna atat in Mesopotamia si Egipt cat si Grecia si Roma. La fel ca si grecii, romanii aveau un zeu specific, Bahus, care a influentat, se pare, chiar ritualul crestin.
Este de altfel religia crestina cea care va permite acestei culturi sa supravietuiasca perioada tulbure a Evului Mediu, odata cu disparitia Imperiului Roman. Astfel, cele mai mari podgorii din aceasta perioada sunt detinute de catre manastiri, catedrale si biserici. Calugarii nu numai ca produceau vin dar au avut un rol major in imbunatatirea procesului de productie, precum Benedectinii din Italia sau Cistercienii din Burgundia. Acestia din urma studiaza chiar rolul solului asupra calitatii vinului.
Este de mentionat ca consumul de vin, ca de altfel si cel de bere, tinea si de necesitatea de a evita consumul de apa care, de cele mai multe ori pe acea perioada, avea mari probleme de calitate mai ales in cazul marilor aglomerari urbane (dupa disparitia sistemului roman de aprovizionare cu apeducte). Vinul este astfel una dintre principalele marfuri care cunosc inca din acea perioada o piata cu adevarat internationala.
1.2. Clasificarea vinurilor
Vinul face parte din categoria bauturilor alcoolice, mai precis din grupa bauturilor moderat alcoolice - cu continut de alcool etilic cuprins intre 8.5% si 22% vol., facand de asemenea parte din categoria bauturilor alcoolice
COTEA V.D., Tratat de oenologie, Vol.1, Ed. Ceres Bucuresti, 1985
DIMA D. - Marfuri Alimentare, Editura economica 2004
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
