Doctrine Economice

2.1 INCEPUTURILE SI EVOLU?IA GANDIRII ECONOMICE PE PLAN MONDIAL IN PERIOADA PREMODERNA

Criteriul este continutul calitativ al ideilor economice.

Distingem doua mari perioade - de la inceputul umanitatii ( 1/2 sec.XVIII) sau perioada prestintifica a gandirii economice; - 1/2 sec XVII sI pana in prezent fiind perioada stratificata.

?n aceste doua perioada nu au existat lucrari cu caracter propriu-zis economice. Ideile economice erau raspandite in lucrari cu caracter juridic, istoric, religios, etc.

2.2 MERCANTILISMUL

- criza lui si inceputurile economice.

- Epoca moderna - aceasta perioada din istorie in care grupari mai ferme incearca la forme noi, mai liberale. Aceste generatii au locuit la orase ( burghezii ); - marile descoperiri geografice de la sfarsitul secolului 15, inceputul sec.16 au favorizat noua societate; - apare o noua gandire economica diferita de gandirea medievala: sfaturi practice date de agentii economici cum sa-si conduca mai eficient afacerile, cum sa fie tinuta evidenta contabila.

Acesti ganditori erau foarte eterogeni, scopul lor era sa obtina, sa castige cat mai mult profit; - ganditorii mondiali se specializeaza pe probleme economice - automatizarea gandirii economice + laicizarea.

MERCANTILISMUL: Italia ( MERCANTO= piata, mercante = negustor, mercantile= aducator de castig ) - Sec.16-17 are 2 semnificatii corelate: - doctrina ( un ansamblu coerent de idei referitoare la op?iunea ec, a negustorilor moderni;

- politica economica ( ans, mas, practice adoptate de stat pe baza ac, doctrine ec,) = primul curent de gandire economica moderna. Cele 2 tipuri de mercantilism: -m, timpuriu sau sist, monetar pune acc, pe sporirea rezerv, de metale pretioase sI o pol, ec, externa protectionistadura sI rigida ( spaniolii +engl );

- m, dezv, sau sist,balantei comerciale care admite circul mf2+banilor in ambele directii cu cond, ca soldul com, ext, sa fie activ, exp,>imp, politica externa mai relaxata.

Reprezentanti: J.Bodin, B.Laffemas, Th.Munn, Th.Gresham, J.Child, G.Botero, J.Law. Principalul merit: reprezentantii lui au contribuit la stimularea com, ext, sI indirect la dezv, unor ramuri ale productiei nat, iar unii dintre ac, au facutchiar incercari remarcabile de explicare a unor procese ec, de mare amploare din acel timp. (J.Bodin-de ex.).

Limite - exagerarea rolului banilor; - cercetarea cu precadere a sferei circulatiei mf.+banilor ignorand rolul esential al productiei sI folosindu-se cu precadere de met, descriptiva in iluzia lor ca profitul ar fi creat in comert.

Criza mercantil, sI faurirea stiintei ec: - schimbari imp, in gandirea ec, moderna: sec.17-18-19; - deplasarea centrului de interes de la sfera circul, mf, la sfera productiei; - modific2 de metoda - trec la met, analitica/abstractizarii.

Curentul care va lua amploare este liberalismul. - trecerea de la cunoasterea empirica la cunoasterea stiintifica; - legi economice. Liberalismul economic.

2.3 PARADIGMA LIBERALISMULUI EC. CLASIC

Liberalii sunt aparatorii proprietatii moderne, adeptii individualismului. Ei spun ca functionarea ec, are loc in bune conditii cand oamenii nu se amesteca unii in treaba altora.

Princ, de baza dupa funct, ec, de piata: princip, liberei concurente (ec, este capabila de autoreglare );

Ideea autoreglarii spontane - liberalisti sunt adeptii "hedonismului" ( obt, de avantaje cat mai > cu eforturi cat mai < ). - ei considera ca ag,ec, actioneaza pe piata in mod rational;

- resping interventia statului in ec,; -sunt adeptii th, obiective despre pret sI valoare;

- liberalii clasici sunt convinsi ca ideile lor au valabilitate universala. Reprezent2 ai liberal, clasic: W.Petty, P de Boisguillebert, B Franklin. W.Petty in opera lui inceputurile th, despre preturi sI inc, th, moderne a plus produsului ( mai tarziu se va numii th, plus valori)

Termeni fol2: pret natural = valoarea; pret politic= suma de bani care se da pt a intra in posesia unui bun.; pret curent al pietei = pr, pt, fiecare zi al unui produs. W.Petty a observ, ca in proc, prod, se fac chelt, se obt, produse sI un plus. El reduce ac, rationament doar la domeniul agricol. P.de Boisguillebert spune despre pretul just al mf,=e determ, de munca omeneasca chelt, pt, producerea lor. B.Franklin spune ca izvorul valorii marfii= munca in general.