Dezvoltarea ofertei turistice românești - stadiul esențial pentru integrarea turismului în tendințele europene

Previzualizare proiect:

Cuprins proiect:

CAPITOLUL
INTRODUCERE - TURISMUL, OFERTA TURISTICA NOTIUNI GENERALE .. 3
CAPITOLUL II
TURISMUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ .. 11
2.1. Politici comunitare în domeniul turismului . 11
2.2. Organizarea turismului în statele membre UE 14
2.3. Echipamentele turistice ... 17
2.4. Circulația turistică ... 19
CAPITOLUL III
CARACTERISTICILE TURISMULUI DIN ROMÂNIA . 23
3.1.Potențialul turistic 23
3.1.1. Premise naturale și social-economice ale dezvoltării turismului în România .. 23
3.1.2. Potențialul turistic natural 24
3.1.3. Potențialul turistic antropic .. 27
3.1.4. Potențialul cultural-istoric 27
3.2. Convențiile internaționale relevante pentru itinerarele culturale 29
CAPITOLUL IV
SINERGIA ȘI DINAMICA ITINERARELOR CULTURALE 30
4.1 Studiu pentru dezvoltarea rutelor culturale în România ... 31
4.2. TRANSROMANICA - Itinerarele culturale dedicate patrimoniului arhitectural romanic european . 33
4.3. Itinerarul european al cimitirelor semnificative .. 35
4.4. Itinerarul european al stațiunilor balneare .. 37
4.5. Itinerarul cultural ATRIUM 39
4.6. Itinerarul cultural Reseau Art Nouveau .. 41
4.7. Propuneri de obiective / destinații ce ar putea intra în cadrul itinerarelor culturale europene existente .. 43
CAPITOLUL V
Concluzii generale privind valorificarea potențialului turistic al României .. 48
BIBLIOGRAFIE 49
ACTE NORMATIVE ȘI ANUARE STATISTICE ... 52

Extras din proiect:

CAPITOLUL I

INTRODUCERE - TURISMUL, OFERTA TURISTICA NOTIUNI GENERALE

Turismul, ca modalitate de petrecere plăcută și utilă a timpului liber, a cunoscut o „explozie” fără precedent, constituind una dintre cele mai remarcabile trăsături ale epocii contemporane. Mai multe studii care au urmărit depistarea tendințelor dezvoltării tehnico-economice, efectuate cu ani în urmă au scos în evidență extraordinara gamă a transformărilor tehnice, economice și sociale din perspectiva anilor ce vin. Unele dintre aceste transformări au influență asupra fenomenului turistic, fiind acceptate de majoritatea specialiștilor în prognoza turistică: - creșterea numărului populației și în special a populației ubane; - sporirea speranței de durată medie a vieții la aproape 80 de ani; - creșterea veniturilor pe cap de locuitor; - dezvoltarea și diversificarea mijloacelor de transport, care fac ca factorul „distanță-timp” să fie practic anulat; - automatizarea proceselor de producție și creșterea productivității muncii ce duc la scurtarea săptămânii de lucru și, ca o consecință, creșterea timpului destinat destinderii și recreerii; - creșterea continuă a nivelului de cultură a maselor care duce la sporirea setei de cunoaștere; - urbanizarea aproape totală a populației ocupată în industria prelucrătoare și în ramura serviciilor; Pornind de la aceste transformări și luând în considerare și influența factorilor de ordin biologic și psihologic, se poate aprecia că, în viitor,în mai toate țările lumii, turismul se va transforma dintr-o preocupare ocazională într-una permanentă, cu tendința de a deveni o nevoie, o necesitate „de evadare”, resimțită din ce în ce mai mult de omul modern. Cuvântul „turism” provine din termenul francez tour (călătorie, plimbare, mișcare în aer liber, drumeție), fiind ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de călătorie de agrement, destindere, recreere, plăcere.

Din termenul „turism” a derivat si cel de „turist”, adică persoană care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie. De la aceste speculații lingvistice, mai târziu s-a ajuns la adevărate definiții științifice ale noțiunilor de turism și turist. Ca orice activitate în plină evoluție și afirmare, turismul a fost obiect de cercetare pentru numeorși specialiști, care, o dată cu semnalarea lui ca fenomen, au încercat să-i stabilească dimensiunile în timp și spațiu, conținutul, adică să-l definească. R. Guyer-Freuler (1905), arată că „turismul în sensul modern al cuvântului este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbarea mediului de viață, pe nașterea și dezvoltarea sentimenului de receptivitate pentru frumusețile naturii”. În 1933, englezul F. W. Oglivie definea turiștii drept niște persoane care „satisfac două condiții: sunt departate de casă pentru o perioadă care nu depașește un an și cheltuiesc bani în acele locuri fără să-i câștige”, în timp ce compatriotul său A. C. Norwal (1936) considera că „turistul este acea persoană care intră într-o țară străină pentru orice alt scop decât pentru a-și stabili o reședință permanentă sau pentru afaceri și care își cheltuiește, în țara unde se stabilește temporar, banii câștigați în altă parte ” Profesorul elevețian dr. W. Hunziker a elaborat in 1940, o definiție a turismului, acceptată pe plan mondial: „turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare”. O lucrare de prestigiu „The Shorter Oxford English Dictionary” (1950) definește turismul ca fiind „teoria și practica din sfera călătoriilor, călătoria fiind de plăcere”, iar turistul drept „cel care face un tur sau mai multe tururi, în special cel ce face aceasta pentru recreere; cel care călătorește de plăcere sau pentru motive culturale, vizitând diverse locuri pentru obiectivele interesante ale acestora, pentru peisaj sau altele asemănătoare”. Dicționarul Enciclopedic Român (1966, vol. IV) propune următoarea definiție a turismului: „Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea, pe jos sau cu diferite mijloace de transport, a unor distanțe, pentru vizitarea regiunilor pitorești, a localităților, a obiectivelor culturale, economice, istorice”.

„Dictionnaire touristique internatioanl” (1969) conține și el o formulare: „Turismul reprezintă ansamblul de măsuri, puse în aplicare pentru organizarea și desfășurarea unor călătorii

de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizații, societăți sau agenții specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum și industria care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor”, și tot în Dicționarul turistic internațional (traducere 1980) se precizează că „turismul se distinge de călătorie, prin aceea că implică pentru persoana în cauză, pe de o parte, alegerea deliberată a țintei, pe de altă parte, preocuparea exclusivă pentru satisfacerea plăcerii sale”.

Bibliografie:

1. Băltărețu Andreea, Turismul în România, Editura Economică, 2000.

2. Barbu Gh., Turismul în economia națională, Ed. Sport-Turism, București 1981.

3. Bran Florina, Marin Dinu, Simon Tamara, Economia Turismului și mediului înconjurător, Editura Economică, 1998.

4. Cristureanu Cristiana, Neacșu Nicolae, Băltărețu Andreea, Turism Internațional, Editura Oscar Print, 1999.

5. Cristureanu, C., Economia și Politica turismului Internațional, Editura Abeona, 1992.

6. Erdeli G., Istrate, I., Potențialul turistic al României, Editura Universitate din Bucuresti, 1995.

7. Agrigoroaiei V. (2004), Vikingi sau ruși. Noi cercetări asupra complexului Basarabi-Murfatlar, Romanian Journal of Archaeology, WEB magazine

8. Bota I.M. (1994), Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură Viața Creștină, Cluj-Napoca Drăguț V. (1976),

9. Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București

10. Egberts L., Bosma K. (2014), Companion to European Heritage Revivals, Springer Open

11. Ekambo J.C, Kiyindou A., Miyouna L.R, (2009) Communication et dynamiques de globalisation culturelle, Editura Hartmattan

12. Giurescu D. (1994), Distrugerea trecutului României, Editura Museion, București

13. Pricăjan A. (1999) Din trecutul balnear al României, Editura Științifică, Bucureșt

14. Gazes, G., Turismul Internațional, miraj sau strategie a viitorului, Paris, 1981.

15. Gherasim, Daniel, Gherasim, Toader, Marketing Turistic, Editura Economică, 1999.

16. Glăvan Vasile, Turismul în România, Editura Economică, 2000.

17. Glăvan Vasile, Potențialul turistic și valorificarea sa, Editura Fundația România de Mâine, 2006.

18. Hanciuc Nina, Iordache Carmen, Simionescu Aurel, Economia și Managementul Serviciilor, Editura Independența Economică, 2006.

19. Minciu Rodica, Economia Turismului, Editura Uranus, 2000.

13. Neacșu Nicolae, Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura Expert.

14. Nistoreanu Puiu, Economia Turismului, Editura Uranus, 2000.

15. Rojanschi Vladimir, Bran Florina, Grigore, Florian, Elemente de Economia și Managementul mediului, Editura Economică, 2004.

16. Stănciulescu Gabriela, Tehnica Operațiunilor de Turism, Editura All Educational, 1998.

17. WTTC- România, Impactul turismului și călătoriilor asupra locurilor de muncă și economiei, 2005.

18. http://www.international.icomos.org/charters/culturalroutes_e.pdf (Carta ICOMOS privind Itinerarele Culturale (Quebec, 2008))

19. http://certess.culture-routes.lu/

20. http://www.surlespasdeshuguenots.eu/

Lucrare științifică

51

21. http://www.atrium-see.eu/

22. http://www.viasanctimartini.eu/cultural-database

23. http://www.wanderland.ch/en/routes/etappe-01254.html

24. http://istoriabanatului.wordpress.com/2010/01/24/mircea-rusnac-hunedoara-sora-resitei/

25. http://www.jewish-romania.ro/proiecte.php/valorificare

26. http://www.ducu.de/divtc04.htm

27. http://www.romaroutes.eu/

28. http://www.artnouveau-net.eu/

29. http://valuriledunarii.blogspot.ro/2011/06/despre-vikingi.html

30. http://www.pbase.com/bauer/art_nouveau_romania

31. http://turism.gov.ro/en/dezvoltare-turistica/

Descarcă proiect

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Dezvoltarea ofertei turistice romanesti - stadiul esential pentru integrarea turismului in tendintele europene.pdf
Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2016
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
52 pagini
Imagini extrase:
52 imagini
Nr cuvinte:
15 872 cuvinte
Nr caractere:
94 024 caractere
Marime:
890.22KB (arhivat)
Publicat de:
Mihaela S.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Proiect
Domeniu:
Economie
Predat:
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor , Universitatea Dunarea de Jos din Galati
Materie:
Economie
An de studiu:
II
Profesorului:
Prof.dr Micu Adrian
Sus!