Sesizarea pericolului pe care il reprezinta acumularea deseurilor, a declansat in Romania actiunea de cunoastere, urmarire si dorinta de imbunatatire treptata a circuitului deseurilor, de la aparitia lor, la sursa, si pana la eliminarea lor finala.
In prezent, in practica eliminarii deseurilor se parcurge insa o perioada dificila prin cresterea continua a cantitatii de deseuri si lipsa mijloacelor tehnice (instalatii, utilaje adecvate) pentru colectare, prelucrare, reciclare si valorificare. Constientizarea acestei situatii obliga la eforturi pentru unirea posibilitatilor interne cu sprijinul extern - material sau financiar - in scopul crearii bazelor unui sistem de gestiune care, in timp, sa conduca la ,,ecologizarea", din punct de vedere al deseurilor, a tuturor activitatilor.
O strategie coerenta privind gestiunea deseurilor necesita atingerea mai multor obiective, printre care se numara:
- cunoasterea cantitatii si calitatii deseurilor produse in Romania, a producatorilor si a proceselor din care acestea rezulta, a traseului si a destinatiei finale a acestora;
- reducerea cantitatii de deseuri la producator, prin interventii in tehnologie sau prin valorificarea acestora printr-o veriga intermediara inclusa intre producatorul si gospodarul de deseuri;
- stabilirea, pentru deseurile a caror aparitie nu se poate evita sau care nu se pot recicla, a unor modalitati de eliminare sau reintegrare in mediu, cat mai putin daunatoare acestuia.
2. Date generale. Cadru legislativ
Din mediul urban si rural rezulta deseuri nepericuloase (un amestec de deseuri menajere), deseuri menajere periculoase, deseuri inerte, deseuri compostabile, deseuri energetice, etc.
Din categoria deseurilor nepericuloase se pot enumere cateva tipuri:
- deseuri municipale (deseuri menajere si similare),
- deseuri nepericuloase (care nu sunt incluse in categoria deseurilor periculoase) de orice alta origine care satisfac criteriile de acceptare a deseurilor la depozitele de deseuri nepericuloase,
- deseurile periculoase stabile nereactive (cum sunt cele solidificate, vitrificate) - asemenea deseuri periculoase stabile nu se depoziteaza in celule destinate deseurilor menajere nepericuloase ci in celule separate,
- deseuri din piete,
- deseuri stradale,
- namoluri de la statiile de epurare orasenesti (daca, potrivit Studiului agrochimic special emis de OSPA Giurgiu-Ilfov, aprobat de DADR Ilfov aceste namoluri pot fi imprastiate pe sol atunci se va solicita Permis de imprastiere la APM Ilfov (respectarea Ord. 344/2004) iar namolul va putea fi folosit pentru ameliorarea calitatii solurilor),
- deseuri industriale nepericuloase (praf de cazan, cenusi zburatoare si altele),
- deseuri din constructii si demolari fara valoare economica.
In Anexa 1 sunt prezentate atat distributioa deseurilor nepericuloase, cat si localizarea depozitarii deseurilor nepericuloase in judetul Ilfov in anul 2007.
Depozitarea deseurilor in Romania este reglementata de Directiva 1999/31/CE transpusa in legislatia nationala prin HG 349/2005, completata de HG 210/2007.
Criteriile care trebuie indeplinite de deseuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasa de depozit si lista nationala de deseuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit sunt stabilite prin Ord. MMGA nr. 95/2005 care poate fi revizuit functie de modificarea conditiilor tehnico-economice.
Judetul Ilfov, spre deosebire de alte judete, prezinta caracteristici aparte in ce priveste gestiunea deseurilor municipale si asimilabile din urmatoarele motive:
- este limitrof municipiului Bucuresti, capitala Romaniei, si ca urmare suporta evacuarea tuturor tipurilor de deseuri (care au fost in prealabil sortate) din marea metropola,
- activitatile cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu s-au mutat din Bucuresti in orasele, comunele si satele judetului Ilfov,
- transportul rutier, cu mijloace auto mai mari de 3,5 tone, dinspre Bucuresti si spre Bucuresti se desfasoara pe soselele si drumurile comunale din judetul Ilfov,
- in judetul Ilfov exista o puternica baza melifera pentru care se impune un control riguros si o supraveghere continua a modului de gospodarire, din punct de vedere mediu si asigurarea sanatatii populatiei, a substantelor toxice si periculoase inclusiv a substantelor fitosanitare,
- exista o retea hidrografica amenajata si neamenajata care trebuie supravegheata, mentinuta in stare de functionare si ecologizata prin actiuni de colectare diverse deseuri, dragare si aparare impotriva inundatiilor,
- s-au amenajat 3 depozite ecologice de deseuri, din care 2 depozite (Vidra - SC Eco Sud SRL si Glina - SC Ecorec SA) deservesc judetul Ilfov, iar depozitul (Rudeni - SC Iridex Group SRL) deserveste municipiul Bucuresti. In realitate toate cele trei depozite deservesc municipiul Bucuresti. Toate cele 3 depozite de deseuri nepericuloase, conforme, au fost autorizate cu Autorizatie Integrata de Mediu in trimestrul 1 al anului 2007. De retinut este faptul ca toate au facut obiectul unui control din partea UE in luna octombrie 2006, iar observatiile au fost consemnate in Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 8 Bucuresti - Ilfov; in urma controlului s-a constatat ca depozitele sunt conforme cu normele UE,
- are in structura teritoriala 8 orase - Buftea, Otopeni, Voluntari, Popesti Leordeni, Chitila, Pantelimon, Magurele, Bragadiru si 32 comune; din cele 8 orase, 1 (unul) - Buftea, este oras cu statut vechi, restul sunt noi in plina formare si dezvoltare,
Pe teritoriul judetului isi desfasurau activitatea, la sfarsitul anului 2007, 12.212 agenti economici. Cele mai multe activitati sunt localizate in orasul Buftea, urmat de orasele Voluntari, Otopeni. Cele mai putine activitati sunt localizate in localitatile Darasti, Ganeasa, Nuci. In Anexa 2 se prezinta repartizarea agentilor economici in comune si orase din judetul Ilfov.
Pe pe linga cele 3 depozite de deseuri nepericuloase (conforme cu prevederile UE) in judet mai exista 20 depozite de deseuri nepericuloase ce deservesc comunitatile locale, care trebuie sa inceteze depozitarea in anul 2009.
Depozitele neconforme de deseuri au fost partial ecologizate dupa sistarea depozitarii, in urmatoarele localitati: Jilava, Clinceni, Pantelimon (ecologizat si pus la dispozitia constructiilor edilitare), Copaceni, Domnesti, Chiajna, Corbeanca, Balotesti, Snagov (a fost ecologizat), Dragomiresti Vale (ecologizat), Chitila (ecologizat), Darasti, Petrachioaia (depozitul A), Nuci (depozitul A), Cornetu (depozitul1).In figura urmatoare se prezinta graficul evolutiei
1. Acatrinei, G. "Poluarea si Protectia Mediului Ambiant"
2. Bran,F.; Ioan,I. "Ecosfera si politici ecologice"
3. Bran,F.; Ioan,I. "Ecologie generala"
4. Bobica, N. ,,Elemente de ecologie si dreptul mediului inconjurator".
5. Lupan, E. ,,Dictionar de protectia mediului"
6. Trica,C. ,,Managementul mediului Abordari conceptuale si studii de caz,,
7. Rojanschi, V. Bran, F. ,,Abordari economice in protectia mediului" Editura ASE, 2003
8. Vuta, M. Certificatele de poluare: Instrumente economice pentru protectia mediului" Tribuna economica, 2003
9. Visan, S; Angelescu, A. ,,Mediul inconjurator : poluare si protectie" Editura Economica, 2000
10. *** Garda Nationala de Mediu
11. ***Anuarul statistic al Romaniei 2006
12. Legea nr. 53/2003- codul muncii
13. Legea nr. 188/1999 republicata
14. Hotararea Guvernului nr.1224/ 10 octombrie 2007 pentru functionarea si organizarea Garzii Nationale de Mediu
15. www.ecologic.rec.ro
16. www.mmediu.ro
17. www.gnm.ro
18. www.apmif.ro.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
