Ecoturism

1.1 Definitia dezvoltarii durabile

Conceptul de dezvoltare durabila se refera la o forma de crestere economica ce satisface nevoile societatii - in termeni de bunastare, pe termen scurt, mediu si mai ales lung. El se fundamenteaza pe considerentul ca dezvoltarea trebuie sa vina in intampinarea nevoilor prezente fara sa puna in pericol pe cele ale generatiilor viitoare. In termeni practici, acest lucru inseamna crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica pe termen lung, in acelasi timp protejand mediul inconjurator.

Cea mai cunoscuta definitie a dezvoltarii durabile este cu siguranta cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED) in raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut si sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi".

1.2 Definitia ecoturismului

Ecoturismul este o forma de turism in care principala motivatie a turistului este observarea si aprecierea naturii si a traditiilor locale legate de natura si care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1. conservarea si protejarea naturii;

2. folosirea resurselor umane locale;

3. caracter educativ, respect pentru natura - constientizarea turistilor si a comunitatilor locale;

4. impactul negativ minim asupra mediului natural si socio-cultural.

(Adoptata de AER dupa definitia consacrata data de Organizatia Mondiala a Turismului)

2. DESCRIEREA PARCULUI NATIONAL MUNTII RODNEI

2.1 Prezentare generala si localizare

Parcul National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei este localizat in sud-estul judetului Maramures si nord-estul judetului Bistrita Nasaud, in zona inalta a Muntilor Rodnei. Este cea mai intinsa arie protejata din nordul Carpatilor Orientali, avand o suprafata de 46.399 ha, din care 3.300 hectare au fost declarate rezervatie a biosferei in anul 1979.

Parte integranta a grupei nordice a Carpatilor Orientali, Muntii Rodnei sunt situati intre Masivul Tibles in vest; Obcinele Bucovinei si Muntii Suhard la est; Muntii Maramuresului la nord; Dealurile Nasaudului la sud; Muntii Bargaului la sud-est. Muntii Rodnei se individualizeaza atat prin altitudinea cea mai inalta din zona rasariteana a Carpatilor (varful Pietrosu 2303 m), dar si prin existenta celui mai mare lac glaciar (Lala Mare cu o suprafata de 5637 m2).

De asemenea, in arealul Muntilor Rodnei se regaseste una dintre cele mai importante statiuni montane din zona nordica a tarii (Borsa), cat si statiunea balneara de importanta nationala, Sangeorz Bai In acest parc au fost incluse 4 arii protejate: Ineu-Lala (2.568 ha), Bila-Lala (325,10 ha) Izvorul Batrana (0,50 ha) si Pietrosul Mare (3.300 ha).

2.2 Acces

Linia ferata transcarpatica Salva-Viseu (situata in vestul masivului), respectiv linia ferata Salva-Rodna (situata in sudul masivului) inlesnesc accesul in Muntii Rodnei prin intermediul localitatilor pe care le strabat: Telciu, Romuli, respectiv Nasaud, Rebrisoara, Nepos, Sangeorz-Bai, Anies si Rodna. Caile ferate sunt dublate de drumuri care leaga Transilvania de Maramures (prin Pasul Setref), respectiv de Moldova (prin Pasul Rotunda). Accesul in masiv dinspre nord se face prin localitatea Borsa.

Accesul in Parcul National Muntii Rodnei se face prin: Izvorul Albastru al Izei, Borsa-Pietroasa, Negoiescu, Fantana, Saua Stiol, Gura Lalei, Pasul Rotunda, Tabara Valea Blaznei, Rodna, Valea Vinului, Anies, Cormaia, Parva, Telcisor, Romuli - Stramba.

Cai de acces: Arterele rutiere - DN 18 (Baia Mare - Sighetu Marmatiei - Viseu de Sus -Moisei - Borsa - Prislop - Sesuri) si DN 17 C (face legatura cu Bistrita, Nasaud si Dej) - asigura accesul in zona. DN 18 face legatura peste Pasul Prislop cu DN 17 - Suceava - Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Bistrita.

2.3 Hidrologie

Somesul Mare, care isi are izvoarele in acest masiv, aduna toate apele din sud-estul, sudul si vestul Muntilor Rodnei: Cobasel, Baia, Anies, Cormaia, Rebra, Salauta (cu Telcisor, Stramba) etc. Cele mai importante ape ale Depresiunii Maramures (printre care si Viseu) isi au obarsia pe clina vestica. De sub Varful Gargalau, din Lacul stiol izvoraste Bistrita Aurie care se indreapta apoi inspre Moldova. Sub linia crestei principale exista circa 23 lacuri glaciare dintre care amintim: Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescului, Lala Mare, Lala Mica si Lacul Stiol.

2.4 Clima

In acest masiv se resimt influentele climatice baltice care, pe fondul altitudinilor ridicate, dau nastere unui climat mai aspru. Temperatura medie anuala a aerului scade o data cu altitudinea, fiind de 7-8 C la poalele muntelui, respectiv negativa (-1,5oC) la inaltimi de peste 2.200 m. in luna ianuarie temperatura medie a aerului este de -3oC la altitudini mici si -9oC in zona somitala. In luna iulie temperatura medie a aerului variaza intre 7oC (in zona crestei) si 18oC (la baza muntilor). Precipitatiile depasesc valoarea de 1.200-1.300 mm/an.

2.5 Flora si vegetatie

Plante ocrotite - tisa (Taxus baccata), zada (Larix decidua), smardarul (Rhododendron kotshyi), zambrul (Pinus cembra), floarea de colt (Leontopodium alpinum), angelica (Angelica archangelica), narcisa (Narcissus stellaris), bulbuci de munte (Trollius europaeus), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), ghintura galbena (Gentiana lutea), laleaua pestrita (Fritillaria meleagris) etc.

2.6 Fauna

Fauna acestui parc prezinta si o mare varietate de vertebrate, multe fiind caracteristice pentru Carpatii Orientali. Raurile de aici reprezinta habitatul tipic al unor specii, precum: pastravul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) sau boisteanul (Phoxinus phoxinus). Dintre reptile, soparla de munte (Lacerta vivipara) - specie relict - este semnalata in habitatele specifice. Pentru pasari sunt reprezentative in acest parc speciile de talie mare, precum cocosul de mesteacan (Tetrao tetrix) - zona fiind una dintre ultimele din Romania unde mai exista aceasta specie -, cocosul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte (Aquila chrysaetos) etc.

Mamiferele sunt reprezentate in special de: capra neagra (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota - colonizata in Muntii Rodnei), cerbul carpatin (Cervus elaphus ), capriorul (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), rasul (Lynx lynx), jderul de copac (Martes martes) etc.

2.7 Resurse turistice naturale

Aspectul reliefului modelat in cea mai mare parte in roci cristaline reflecta puternic structura geologica. Supranumiti si ,,Fagarasul nordului", Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord, lungi si salbatice spre sud, o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest, numeroase circuri glaciare, custuri si varfuri abrupte, semete. Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane.

Relief glaciar

Valea Lala cu circul glaciar Lala; Valea Negoiescului cu circul glaciar Negoiescu

http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro

http://www.eco-romania.ro

http://www.incdt.ro

http://insse.ro

http://www.parcrodna.ro

http://www.turistinfo.ro