Sisteme administrative europene

Prezenta lucrare nu se doreste a fi o analiza a structurilor de stat din UE sau a formelor de guvernamant, ci doar o enumerare si prezentare a principalelor caracteristici ale acestora.

Ce reprezinta structura de stat?

Prin structura de stat se intelege modul de organizare a puterii de stat in raport cu teritoriul

Clasificarea utilizata de dreptul constitutional, care imparte statele in unitare, federale si confederale (daca acceptam ca acestea din urma constituie state de tip special), este insuficienta pentru caracterizarea tarilor comunitare. Aceasta pentru ca utilizeaza drept criteriu doar trasaturile dominante ale organizarii puterii de stat in raport cu teritoriul, fara a tine cont de particularitatile unor state.

Daca dorim o clasificare mai apropiata de realitate, trebuie luate in considerare si aceste particularitati. Asa a procedat Jacques Ziller , ajungand la urmatoarea grupare :

- state unitare: este cazul Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Greciei, Irlandei, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Poloniei, Romaniei, Slovaciei, Sloveniei, Suediei, Ungariei precum si a partii metropolitane a Frantei, a Olandei, a Marii Britanii si a Portugaliei;

- state federale : Austria, Belgia si Germania;

- state cu puternice structuri regionale si comunitare: Spania si Italia.

- state integrate intr-un ansamblu cu caracter cvasiconfederal: Franta, Olanda si Marea Britanie.

In ceea ce priveste statele cu puternice structuri regionale si comunitare, acestea se afla intr-o stare intermediara, intre statul unitar si cel federal, ceea ce implica, mai devreme sau mai tarziu, cristalizarea unei optiuni intre cele doua structuri de stat.

Mihai CONSTANTINESCU, Ion DELEANU, Antonie IORGOVAN, Ioan MURARU, Florin VASILESCU, Ioan VIDA, Constitutia Romaniei comentata si adnotata, R. A. MONITORUL OFICIAL, Bucuresti-1992 ;

Mihai CONSTANTINESCU, Ion DELEANU, Antonie IORGOVAN, Ioan VIDA, Alegerile parlamentare si prezindentiale, R.A. MONITORUL OFICIAL, Bucuresti-1992 ;

J. ZILLER, Administrations comparees, Les systemes politico-administratifs de l'Europe des Douze, Ed. MONTCHRESTIEN, Paris - 1993

Ioan VIDA, Puterea executiva si administratia publica, Ed. R.A. MONITORUL OFICIAL, Bucuresti - 1994 ;

Ion DELEANU, Justitia constitutionala, Ed. LUMINA LEX, Bucuresti, 1995;

Ioan MURARU, Drept constitutional si institutii politice, editia a VI-a revazuta si adaugita, Ed. ACTAMI, Bucuresti-1995 ;

Ion DELEANU, Drept constitutional si institutii politice - Tratat - vol.II, Ed. EUROPA NOVA, Bucuresti - 1996 ;

Cristian IONESCU, Drept constitutional si institutii politice, vol.I Teoria generala a institutiilor politice, si vol II Sistemul constitutional romanesc, Ed. LUMINA LEX, Bucuresti, 1997;