Libertatea reprezinta dreptul natural fundamental al individului, iar principiul respectarii acestuia prin adaptabilitatea adecvata la mediul social, reprezinta o conditie sine qua non a functionarii eficiente a unui sistem de stat. Analiza acestui concept precum si rapotarea lui la realitatea contemporana faciliteaza constructia unei opinii pertinente cu privire la starea actuala a societatii, masurand nivelul in care aceste drepturi fundamentale sunt respectate si aplicate in mod egal si nediscriminatoriu tuturor membrilor societatii in cauza, in cazul de fata, cea romaneasca. Argumentarea porneste dinspre un comentariu asupra conceptului, catre formarea unei imagini de ansamblu asupra evolutiei sau involutiei acestuia in cadrul societatii romanesti in contextul schimbarii de regim.
Libertatea si egalitatea intre indivizi in corelatie cu statul
Libertatea in cadrul statului, desemneaza posibilitatea individului de a-si exercita in mod neconstrans vointa, produsul interactiunii propriului sistem de valori cu realitatea inconjuratoare, in conditiile cunoasterii si actionand in vederea dezvoltarii regulilor de convietuire sociala. Libertatea devine astfel divizata pe de o parte, intr-o forma de manifestare exclusiv personala, ce contureaza orizonturile unei vointe egocentrice preocupata de progresul individual, iar pe de alta parte, vizeaza ansamblul manifestarilor vointei proprii in cadrul unui organism suprapersonal, statul. Acesta confera posibilitatea nemijlocita individului de a interrelationa cu semeni, deci implicit, de a stabili relatii specifice convietuirii cu alte vointe.
Acest tip de libertate este imperativ necesara pentru existenta si functionarea statului deoarece ,,daca nu ar coopera, indivizii s-ar putea inchide fiecare in sfera lui dar atunci societatea ar fi imposibila". Societatea moderna se defineste in primul rand prin nevoia de independenta a individului, ce nu trebuie sacrificata pentru satisfacerea libertatii politice. in cadrul ,,libertatii moderne", primatul vointei arbitrare determina atat relatiile intersociale, cat si raportul individ-stat. Satul are la baza principiul egalitatii intre cetatenii sai. Se contureaza necesitatea unei fuziuni intre cele doua specii de libertati ale individului, cea privata pe de o parte, si cea care vizeaza indeplinirea obligatiilor de tip politic, pe de alta parte, pentru a evita riscul ca independenta privata sa duca la neglijarea participarii la putere, ceea ce ar anula garantia functionarii eficiente a sistemelor de guvernare ale statului.
Existenta in cadrul statului se defineste prin totalitatea actiunilor indivizilor, conturate ca expresii ale vointei subiective, ce determina configurarea relatiilor intersociale. Diferitele tipuri de interactiuni precum si repercusiunile lor ulterioare stimuleaza modul de functionare per ansamblu al societatii. In natura omului, ca fiinta sociala, exista latenta, dar inconstient imperativa, dorinta de a promova normele si valorile morale, a actionarii in virtutea realizarii binelui si mentinerea unui anumit echilibru in toate sectoarele si actiunile ce-l angreneaza.
Actionand conform unui ,,bun simt" universal engramat constiintei individuale, omul, ca ,,stimulent social" cauta a-si afirma cererile propriei libertati, cautand in acelasi timp mijloace de a o proteja. Indivizii pot beneficia de drepturi si libertati pe plan intern numai prin mijlocirea statelor de care apartin. Acest principiu este consacrat in doctrina ca principiu al subsidiaritatii dreptului international fata de dreptul intern.
CLASIFICAREA LIBERTATILOR FUNDAMENTALE
Constitutiile moderne urmaresc prin consacrarea drepturilor si libertatilor fundamentale sa stabileasca garantii cat mai eficiente pentru apararea persoanei umane si a vietii ei private, pentru participarea cetatenilor la viata politica si pentru dezvoltarea materiala si culturala a cetatenilor.
Pornind de la aceasta observatie, un apreciat profesor de drept constitutional propune o clasificare a drepturilor fundamentale.
Astfel, o prima categorie de drepturi fundamentale va cuprinde acele drepturi care au drept obiect ocrotirea persoanei umane si a vietii ei private fata de orice amestec din afara. Din aceasta categorie fac parte urmatoarele drepturi: dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, libera circulatie, inviolabilitatea domiciliului si resedintei, secretul corespondentei si a celorlalte mijloace de comunicare, libertatea constiintei, dreptul la informatie. Drepturile fundamentale din aceasta prima categorie au o trasatura comuna si anume faptul ca ele pot fi exercitate independent de un raport social, in cadrul caruia alti cetateni sa fie implicati intr-o atitudine participativa. Cu alte cuvinte, ele pot fi exercitate in mod individual, motiv pentru care drepturile din prima categorie pot
1. Tudor Draganu, Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, 1998, Volumul 1
2. Constitutia Romaniei comentata si adnotata
3. Ion Deleanu, Institutii si proceduri constitutionale, Editura Servo Sat, Arad, 1999
4. Radu Economu - ,,1931: O Charta a libertatilor" - in ,,Magazin istoric", anul XV, nr 10, oct 1986
5. Victor Luncan, Victor Duculescu ,,Drepturile omului - studiu introductiv, culegere de
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
