Acest domeniu aparent atat de spectaculos al cercetarii criminalistice a aparut si s-a dezvoltat plecand de la bazele si datele stiintifice oferite de balistica propiiu-zisa ca stiinta care satudiaza fenomenele legate de tragerea cu armele de foc.
Aparitia armamentului portativ si utilizarea acestuia in comiterea unor infractiuni, a impus cu necesitate, orientarea eforturilor spre descoperirea unor metode de identificare a armelor folosite, metode care s-au dezvoltat dea lungul timpului.
In anul l835 Henry Goddard a identificat autorul unei infractiuni de omor, comisa cu arma de foc dupa o urma descoperita pe proiectilul in litigiu, urma care-si avea corespondenta in tiparul pentru gloante descoperit la domiciliul persoanei banuite. Henry Goddard nu a aprofundat cercetarile si nu s-a gandit sa elaboreze o metoda de investigare stiintifica in acest domeniu.
Alexandre Lacassagne profesor de medicina legala la Lyon , a desoperit pentru prima data importanta striatiilor lasate de ghinturile tevii pe proiectil in procesul identificarii armei de foc, in anul l889.
La Berlin chimistul Paul Ieserich a efectuat in l888 o tragere experimentala cu o arma in litigiu, obtinind un proiectil model de comparatie si a efectuat o examinare comparativa a proiectilului in litigiu cu cel tras experimental, la microscop, constatand ca striatiile celor doua proiectile sunt identice.
In l905 Richard Kokel, sefului Institutului Medico Legal din Leipzig a evidentiat profilul urmelor lasate de ghinturi, prin rularea proiectilelor pe placute de ceara si oxid de zinc, dupa care a examinat comparativ negativele proiectilelor in litigium, cu negativul proiectilelor model de comparatie .
Pornind mai departe pe firul istoriei,o alta descoperire importanta a fost realizata in l9l3 de profesorul Baltazard din Paris, care a demonstrat posibilitatea identificarii unei arme de foc , dupa urmele lasate pe tubul cartus si pe capsa acestuia.
Un nume de referinta in istoria balisticii judiciare este cel al expertului american Charles E. Waite.Acesta in perioada l9l9-l923 a realizat prima colectie de armament continand peste l500 de modele de arme, menita a fi utilizata in procesul identificarii de grup.
Charles E. Waite a fost ajutat de fizicianul John Fisher si de chimistul Phillipp O. Gravelle specialist in microsopie si fotografie.In urma demersurilor stiintifice desfasurate de cei trei , in l925, Phillipp O. Gravelle a pus la punct microscopul comparator , instrument care a permis examinarea comparativa si multana a doua proiectile (litigiu si mode de comparatie ).
Cercetarile lui Charles E. Waite au fost continuate de Calvin Goddard (l89l-l955) care in Statele Unite ale Americii a pus bazele balisticii judiciare ca ramura distincta a stiintei criminalisticii.
In Europa, un mare aport in dezvoltarea balisticii judiciare l-a avut, pe langa multi altii, Otto Mezger, directorul Biroului de Cercetare Chimica a orasului Stuttgart.Acesta impreuna cu Robert Bosch au realizat un sistem eficient de examinare a proiectilelor, au descoperit cele mai bune metode de recuperare a gloantelor, efectuand trageri in cutii cu vata , in ceara, lemn de esenta moale, tuburi cu apa, carti groase, etc. De asemenea au dezvoltat sistemul de ilustrare fotografica a urmelor comparate.
Primul razboi mondial a schimbat in Europa situatia infractionalitatii. De remarcat ca in aceasta perioada a crescut productia in masa a armamentului si pe cale de consecinta si numarul de infractiuni comise cu arme de foc.In acest context a crescut si numarul specialistilor interesati de descoperirea unor metode eficiente de identificare a armelor de foc utilizate la comiterea unor infractiuni.
In Luxemburg Pierre Mediger a reluat in anul l9l9 urmele lasate pe tubul cartus si pe capsa de catre mecanismul de percutie si cel de extractie.
In Belgia , dr. G. D. Rochetar a preluat conducerea scolii de criminologie si politie stiintifica si impreuna cu lt. col. Mage, profesor la scoala de razboi au efectuat cercetari in domeniul balisticii judiciare. In Olanda, Hulst , criminalist si chimist, impreuna cu Von Leden Hulseboschi au facut o serie de experimente si comunicari stiintifice in domeniu. In Grecia, Georgiades, in Rusia , Matvojev si Sususkin au editat mai multe lucrari stiintifice in domeniul balisticii judiciare. In Suedia, Hary Soderman care lucra la Lyon in calitate de asistent al lui Locard si -a scris lucrarea de doctorat in domeniul balisticii judiciare. Deja in l930 infractiunile comise cu arme de foc erau investigate pe criterii stiintifice, iar in Europa se utilizau in perioada respectiva mai multe
- F.Ionescu, Criminalistica,Ed.Universitara, Bucuresti,2007
- Legea 17 /1996 privind regimul armelor de foc,
- Legea nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor si al munitiilor
- F. Moraru "Manual de balistica interioara" Edit. Militara Bucuresti 1976
- V. Macelaru "Manual de balistica judiciara"Bucuresti 1972
- C.Suciu, Criminalistica, Bucuresti, 1972.
- I. Mircea, Criminalistica, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998
- I. Mircea, Valoarea criminalistica a urmelor de la locul faptei, Ed. V. Goldis, Arad, 1996
- www.politiaromana.ro
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
