Datoria publică

Datoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor banesti pe care le are statul la un moment dat fata de creditorii interni si externi, rezultate din imprumuturi in moneda nationala si in valuta, pe termen scurt, mediu si lung, contractate de stat in mod direct sau garantate de stat, inclusiv obligatiile fata de trezoreria proprie, pentru sumele avansate temporar pentru acoperirea deficitelor bugetului de stat.[1]

Aceasta se calculeaza si se gestioneaza separat pe cele doua forme ale sale, respectiv datoria publica interna si datoria publica externa.

Datoria publica interna constituie o parte integranta a datoriei publice totale si evidentiaza imprumuturile de stat de pe piata financiara interna, de la persoane fizice si/sau juridice, in moneda nationala sau in valute straine, precum si imprumuturile angajate de terti, cu garantia statului, nerambursate la un moment dat. [2]

In scopul evaluarii datoriei publice a Romaniei, orice obligatie exprimata in alta moneda decat cea nationala este calculata in moneda nationala, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea. [3]

Guvernul este autorizat sa contracteze imprumuturi de stat interne si externe sau sa garanteze imprumuturile interne si externe numai prin Ministerul Finantelor Publice, in urmatoarele scopuri:

- finantarea deficitului bugetului de stat ;

- refinantarea datoriei publice ;

- sustinerea balantei de plati si consolidarea rezervei valutare a statului ;

- finantarea proiectelor de investitii pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei ;

- finantarea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu capital majoritar romanesc ;

- finantarea achizitionarii de bunuri si servicii, inclusiv importul de materii prime si resurse energetice ;