Contrabanda

Dupa expresia unor autori, regimul juridic vamal "constituie un dat pentru interventia dreptului penal" in vederea sanctionarii contrabandei. Inexistenta unui asemenea regim juridic ar face inutila orice discutie in legatura cu infractiunea de care ne ocupam. Fara instituirea unor reguli la trecerea marfurilor peste frontiere, contrabanda, ca actiune de infrangere a legii (infractio, onis) nu ar fi existat niciodata.

In esenta ea este o frauda care afecteaza grav raporturile sociale din domeniul regimului vamal sau care intereseaza acest regim. Este o fapta de rea-credinta si de inducere in eroare a autoritatilor vamale in legatura cu situatia unor bunuri, generand nesiguranta si dezordine in sfera trecerii marfurilor peste frontiera, intr-un cuvant creeaza pericol social.

Prin regim juridic vamal intelegem ansamblul dispozitiilor cuprinse in Codul vamal, in Regulamentul de aplicare a acestuia, precum si in alte acte normative interne si internationale ratificate de statul nostru si care cuprind prevederi referitoare la domeniul vamal. Aceste dispozitii reglementeaza controlul vamal al marfurilor si mijloacelor de transport, impunerea vamala prin aplicarea tarifului vamal si alte operatiuni specifice activitatii de vamuire.

In activitatea vamala precum si in reglementarile vamale se utilizeaza si notiunea de regim vamal. Potrivit art. 47 alin. 2 din L nr.141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplica in cadrul procedurilor de vamuire, in functie de scopul operatiunii comerciale si destinatia marfii. In conformitate cu art. 48 din aceeasi lege, regimurile vamale sunt definitive sau suspensive.

Regimul juridic vamal nu se confunda cu regimul vamal, intre cele doua notiuni existand raporturi ca de la gen la specie, primul constituind notiunea generala, iar al doilea, notiunea speciala.

Regimurile juridice vamale au avut o evolutie istorica strans legata de evolutia principalelor institutii ale statului si a sistemelor juridice. Cu siguranta ca aparitia lor a fost determinata de interesul statului de a impune taxe si restrictii la frontiere. Primele reglementari in acest domeniu, cunoscute in antichitate se caracterizau printr-o diversitate a autoritatilor care le instituiau, dar si a formelor de aducere la indeplinire. Aceasta situatie s-a perpetuat de-a lungul intregului ev mediu in ciuda tendintelor de centralizare a puterii statale manifestate in anumite perioade. Explicatia se gaseste in aceea ca interesul statului se considera satisfacut prin incasarea unor sume de pe urma vamilor, indiferent daca aceasta incasare se realiza in nume propriu ori prin intermediari, iar pe de alta parte - prin inexistenta unui personal calificat in acest domeniu.

Fiind vorba de un interes financiar se intelege ca orice incalcare a normelor vamale era sanctionata cu fermitate. Cu toate acestea,reglementari riguroase si sistematizate in aceasta directie nu au aparut decat in epoca moderna. Tot de atunci dateaza si conceptul (notiunea) de contrabanda.

In vorbirea curenta, prin contrabanda se intelege trecerea clandestina peste granita a unor marfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale. Termenul, de origine italiana, a fost asimilat prin "filiera franceza", limbi in care semnifica aceeasi actiune de introducere ilegala intr-o tara a unor marfuri prohibite sau supuse unor taxe, cu intentia de a frauda interesele financiare ale statului in propriul profit material, in limba de provenienta era un cuvant compus din prefixul contra care inseamna impotrivasi cuvantul bando cu intelesul de proclamatie, decret, act cu putere de lege. Asadar, impotriva legii, contra legii, sau pe scurt: contrabando.

Din analiza primelor texte de incriminare a acestei infractiuni rezulta ca intelesul termenului de contrabanda a fost determinat, initial, de reglementarea legala. Adica, incarcatura semantica a cuvantului era data de continutul infractiunii definit de textul de lege. Cu timpul, desi semnificatia cuvantului s-a pastrat aproape nealterata, in plan legislativ continutul infractiunii desemnata prin aceasta vocabula s-a schimbat substantial. Astfel, se poate observa cu usurinta ca intre definitia infractiunii de contrabanda cuprinsa in L. generala a vamilor din 15 iunie 1874 si aceea din L. nr. 141/1997 privind C. vam, al Romaniei, exista diferente foarte mari. Situatia pare cu totul fireasca si explicabila avand in vedere ca intre cele doua legi exista un interval de 123 de ani, timp in care s-a produs o suma de transformari in domeniul de reglementare al acestora. Totusi, cuvantul contrabanda pastreaza acelasi inteles de lainceput, ceea ce inseamna ca intre el si notiunea juridica purtand aceeasi denumire nu exista identitate.

In fond esenta notiunii de contrabanda este sustragerea de la plata obligatiilor vamale (taxe - in general), eludarea lor. Cautand sa stavileasca asemenea fapte daunatoare intereselor economice ale statului, legiuitorii au inclus in textele de incriminare toate actiunile prin care s-ar fi putut realiza aceasta frauda. Insa, conditiile care influenteaza faurirea legilor se modifica de la o etapa la alta, ceeace antreneaza, desigur, schimbari in domeniul reglementarilor incriminatorii.

Asa s-a ajuns ca astazi, sub regimul Legii nr. 141/1997, infractiunea de contrabanda sa aiba o arie de cuprindere mult mai redusa decat cuvantul care o desemneaza. In conformitate cu textele art. 175 si 176 din lege, prin contrabanda se intelege trecerea peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal de marfuri sau bunuri, ori trecerea peste frontiera fara autorizatie a marfurilor prohibite, supuse autorizarii sau altor conditii cum ar fi: armele, munitiile, materialele explozive, radioactive, stupefiantele etc. Celelalte incalcari ale regimului juridic vamal de genul: folosirea documentelor ce se refera la alte marfuri, a documentelor falsificate, sustragerea de la vamuire etc, nu sunt incluse de lege in categoria contrabandei, ele constituind alte infractiuni sau chiar contraventii.

Dintotdeauna incriminarea contrabandei s-a facut prin legi exterioare Codului penal pastrandu-se denumirea consacrata in plan juridic si lingvistic. Trecerea timpului a alterat aceasta regula in sensul ca unele actiuni specifice contrabandei au fost incriminate in Codul penal sub numele de "nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau export". Asa cum am aratat, potrivit art. 48 din L. nr. 141/1997, importul si exportul constituie regimuri vamale si potrivit traditiei legislative, precumsi practicii internationale in materie, incalcarea lor ar fi trebuit incriminata sub denumirea de contrabanda.

In ciuda acestor transformari inregistrate de tehnica legislativa, limbajul comun, cel folosit curent in comunicarea cotidiana a pastrat pentru asemenea incalcari ale legii vamale aceeasi denumire: contrabanda. Fie numai si pentru aceste considerente se impune ca o necesitate cunoasterea exacta a evolutiei incriminarilor contrabandei, a conditiilor (in special economice) care le-au influentat si a textelor legale actuale. Totodata, cele enumerate constituie premise ale aplicarii corecte a legii si temeiuri ale previziunilor ce s-ar putea avansa in materie (propuneri de lege ferenda).