CAPITOLUL 1
Generalitati
ucrarile de injectare au insotit de la inceput toate constructiile ingineresti din hidroenergetica romaneasca, avand ca principale scopuri: etansarea, consolidarea sau scopuri speciale (precomprimarea, dislocarea).
Pe masura cresterii performantelor tehnice ale uvrajelor, lucrarile de injectii au devenit mai complexe necesitand o tehnicitate si o dotare deosebita.
In conditiile in actuale de executie a galeriilor de aductiuni principale, care lucreaza sub presiune, ale obiectelor hidroenergetice, trebuie tinut cont de noile tehnologii de executie la excavare si betonare, de ritmurile de executie si de economii de materiale pentru ca lucrarea sa fie fiabila. In acest context, la ora actuala, tratamentele prin injectii ale galeriilor sunt absolut necesare.
Tehnica injectiilor la galerii, pe plan mondial, a fost studiata si aplicata pe plan industrial in Italia in anii 1946-1948. In tara noastra, respectiv in T.A.G.C.H. a fost aplicata la lucrarile hidroenergetice incepand cu 1962, la scara industriala, cu un caracter tehnic studiat de I.S.P.H. si reflectat apoi in toate proiectele de executie.
In general, in spatele camasuielii de beton a galeriilor de aductiune sub presiune sunt exercitate urmatoarele tipuri de injectii:
1. Injectii de umplere, ce se executa in bolta galeriei prin gauri perforate si prin care se injecteaza sub presiune mortare preparate dintr-un amestec de ciment - nisip - apa. Acestea au ca scop umplerea spatiului ramas de la betonare intre roca si camasuiala de beton. Este absolut necesara aceasta injectare deoarece se va realiza un contact intim intre roca si camasuiala de beton astfel incat betonul si roca sa conlucreze in vederea preluarii eforturilor din interior spre exterior, cand galeria este sub presiune sau din exterior spre interior din cauza impingerii masivului spre roca. Marca
mortarului de injectii va fi de M-100 la 28 zile. Injectiile se vor executa cu pompe de mortar sau de beton la presiunea de 3-6 atm. Injectiile de umplere se vor executa la maxim 30 zile de la betonare si pot incepe de chiar de la decofrare. Cu cat pauza intre betonare si injectiile de umplere va fi mai mica, cu atat rezultatul va fi mai bun deoarece prizele se vor face aproape concomitent.
2. Injectiile de consolidare au ca scop imbunatatirea caracteristicilor fizico - mecanice ale rocilor in sectorul de la marginea galeriei. Ele sunt executate cu o suspensie din lapte de ciment injectata la presiuni intre 12-25 atm.
3. Injectiile de consolidare - precomprimare, care fac obiectul acestei tehnologii au ca scop:
- completarea legaturii intre beton si roca
- imbunatatirea caracteristicilor fizico - mecanice ale rocilor in special ridicarea modului de elasticitate si a rezistentei la compresiune;
- sa realizeze o impermeabilitate a rocii eliminandu-se posibilitatea circulatiei de ape sub presiune in extradosul camasuielii de beton.
- Si in final realizarea unei precomprimari a inelului de beton care va duce la dimensiunea grosimii acestuia prin proiectare.
Injectiile de consolidare - precomprimare comporta 3 faze distincte de executie:
- Pregatirea forajelor pentru injectare si proba initiala de apa;
- Injectarea propiu-zisa cu suspensii de lapte de ciment de diverse consistente, in functie de absorbtii pana la presiunea de refuz;
- Si tinerea sub presiune a inelului injectat cu lapte de ciment de consistenta redusa (1:10) la presiunea constanta la valoarea de refuz.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.