In orice fel de organizatie sociala oamenii sint interdependenti. Interdependenta necesita coordonarea tuturor activitatilor pentru asigurarea indeplinirii obiectivelor organizatiei. Pentru realizarea scopurilor organizatiei sint necesare formularea si implementarea unor decizii. La baza acestora stau diferite informatii. Insa a transmite diferite informatii, a face cunoscut, a da de stire, a informa, a instiinta reprezinta comunicarea.
Comunicarea in general si comunicarea manageriala in special, este o caracteristica fundamentala a existentei fiind socotita ca o dimensiune esentiala, atat in viata per-sonala cat si cea profesionala.
Nici un fel de activitate din rutina cotidiana, activitate pe care o traim fiecare dintre noi zilnic, de la banalele schimburi si amabilitati si pana la diversele si complexele activitati ale organizatiilor, societatilor, nu poate fi conceputa in exteriorul unui proces de comunicare.
Comunicarea reprezinta o conditie sinequanon, nu numai pentru functionarea oricarei organizatii, ci chiar a stabiliri celor mai elementare relatii interumane. Toate functiile manageriale sunt realizate cu ajutorul comunicarii, ca un proces de intelegere intre oameni cu ajutorul transferului de informatie.
In domeniul comunicarii, managerul este pus in situatii de a evalua oameni si evenimente si de a elabora solutii rapide si eficiente. Pentru aceasta managerul trebuie sa dispuna de o serie de abilitati si aptitudini comunicationale care, manuite cu indemanare vor conduce la rezolvarea favorabila a situatiilor.
Efectul comunicarii manageriale asupra caracterelor si moralului subordonatilor este evident, sub aspectele in care, fiecare angajat are convingerea c aduce o contributie importanta succesului institutiei, fiind atrasi de un tel si avand sentimentul ca fac parte dintr-o organizatie de succes. Atitudinile si motivatiile oamenilor care lu-creaza intr-o organizatie , au la baza nevoia ca ei sa se simta implicati, informati si pre-gatiti sa participe la deciziile care ii afecteaza.
Cu cat complexitatea sarcinilor este mai mare, cu atat nevoia de integrare si coordonare este mai mare. si stemul de comunicare manageriala al unei organizatii este un mecanism cheie pentru realizarea acestei integrari si coordonari.
As putea spune ca managerii se deosebesc in esenta prin capacitatea lor de a comunica efectiv. Rezulta de aici ca nevoia de a dezvolta aptitudini de comunicare eficienta poate deveni o prioritate critica pentru multi manageri.
Este regretabil ca adesea aceasta necesitate nu este perceputa si managerii pot neglija importanta si ocaziile de dezvoltare in acest domeniu critic.
Aptitudinile de comunicare tind sa fie considerate ca date, iar lipsa aptitudinilor mai usor sesizata la altii decit la sine insusi. Procesul de comunicare este adesea mult mai complex decit cred oamenii si acesta este un motiv in plus pentru care dezvoltarea calitatilor in acest domeniu tinde sa fie neglijata. Doar atunci cind oamenii realizeaza subtilitatile comunicarii eficiente devin constienti de importanta comunicarii si incep sa-si dezvolte propriile aptitudini.
Problemele sunt de asa natura incat chiar si o persoana cu performante bune in comunicare poate sa si le imbunatateasca daca ia in considerare si isi evalueaza sistematic propria eficacitate in acest domeniu
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
