Folclorul

Desi cuvantul cultura este intalnit la tot pasul, utilizat cu sensuri dintre

cele mai diferite, el poate fi cu greu cuprins intr-o definitie de dictionar

sau chiar de enciclopedie. Desi acestea nu lipsesc. Antropologii

americani Alfred Kroeber si Clyde Kluckhohn (1952) inventariasera nu

mai putin de 164 de definitii ale culturii. Peste doua decenii, Abraham

Moles inregistra mai mult de 200 de definitii (Moles 1974) si numarul lor

este, evident, in crestere.

Cultura populara apare in momentul adancirii diferentelor sociale, odata

cu scindarea grupului pe criterii de proprietate si cu instaurarea unei

ierarhii pe criterii de clasa - stapani de sclavi si sclavi, proprietari de

pamant si lucratori ai pamantului, detinatori ai mijloacelor de productie

si producatori de bunuri etc. Se poate vorbi, astfel, despre o cultura

populara a antichitatii, a Evului Mediu, a societatii capitaliste, industriale

si post-industriale, pana in vremurile de azi.

1.2 Relatia cultura populara - folclor

Rezulta, deci, ca intre cultura populara si folclor exista un raport de

incluziune, folclorul fiind parte integranta a culturii populare, aceasta

reprezentand, totodata, cadrul, contextul de manifestare a folclorului.

Pe de o parte. Pe de alta, datorita caracterului de sistem al culturii

populare, partile ei nu functioneaza separat, ci se interconditioneaza

reciproc. Poezia colindelor, de exemplu, se practica de catre un grup de

tineri (ceata de colindatori), forma de organizare sociala arhaica, in

cadrul unui obicei (colindatul) cu data fixa (de Craciun si/sau de Anul

Nou), cunoscut si acceptat de catre toti membrii grupului, avand forme

standardizate, normate (obligativitatea primirii si daruirii de catre gazde

a colindatorilor) si elemente de recuzita specifice, tinand explicit de

cultura materiala sau material-obiectuala (vestimentatie, obiecte rituale

etc.). Poezia (textul poetic) este insotita de melodie si dublata, pe

alocuri, de gesturi rituale (copiii scormonesc cu betele lor in jarul din

vatra). Numai privite in ansamblul lor, ca totalitate, faptele de folclor isi

dezvaluie semnificatia lor profunda, catre cunoasterea careia tinde cercetarea. O lumina in plus intru intelegerea acestor raporturi aduce

perspectiva sociologica.

Al. I. AMZULESCU 1964 I-III, Balade populare romanesti. Introducere, indice tematic si bibliografic, antologie de ..., Bucuresti, Editura pentru Literatura

Al. I. AMZULESCU 1981, Cantecul epic eroic. Tipologiesi corpus de texte poetice,Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania

Silviu ANGELESCU 1999, Mitul si literatura, Bucuresti, Editura Univers

Ovidiu BARLEA 1981, Folclorul romanesc I, Bucuresti, Editura Minerva

Ovidiu BARLEA 1983, Eseu despre dansul popular romanesc, Bucuresti, Editura CarteaRomaneasca

Ovidiu BARLEA 1983, Folclorul romanesc II, Bucuresti, Editura Minerva

G. CALINESCU 1964, "Arta literarain folclor", in Istoria literaturii romane, vol. I, Bucuresti,Editura Academiei

Gh. F. CIAUSANU (1914) 2001, Superstit iile poporului roman in asemanare cu ale altor popoare vechi si noi, edit ie critica, prefata si indice tematic de I. Oprisan, Ed.SaeculumI.O., Bucuresti.