Privatizare Romtelecom

Privatizarea Romtelecom trebuia sa fie afacerea cea mai profitabila a Romaniei sfarsitului de secol. Potivit programului pe termen scurt al Guvernului Vasile, pana la 30 mai 1998 activele SNTc trebuiau sa treaca in administrarea FPS, iar prima etapa a procesului de privatizare, care consta in vanzarea de 35% din actiuni, trebuia sfarsita la 30 septembrie 1998. Dupa ce procesul de pre-privatizare a fost inceput in forta de Ministerul Comunicatiilor, si devansat cu circa cinci luni, odata cu trecerea activelor SNTc la FPS, licitatia pentru stabilirea castigatorului a fost prelungita nejustificat de Sorin Dimitriu, ministrul Privatizarii in acea perioada. Modificarea datelor stabilite si anuntate initial pentru o licitatie de un asemenea calibru au oferit un spectacol jalnic pentru posibilii investitori si au tras un serios semnal de alarma privind seriozitatea reformei in Romania. Sorin Dimitriu a reusit astfel, de unul singur, sa ingroape vanzarea Romtelecom si sa creeze incertitudine privind orice alta privatizare de proportii din Romania.

In februarie 1997, in presa internationala a aparut anuntul conform caruia Guvernul Romaniei organizeaza o licitatie pentru ocuparea postului de consultant tehnic, juridic si financiar, al Ministerului Comunicatiilor, in vederea vanzarii a 30% din actiunile operatorului national de telecomunicatii.

In august 1997, Ministerul Comunicatiilor a desemnat, din cele 36 de companii de forta mondiala care au participat, consortiul Goldman Sachs ca firma castigatoare. Dupa unele date preliminare, operatorii de telecomunicatii care puteau veni sa cumpere primele 30% din actiunile Romtelecom, o puteau face singuri, cum ar fi France Telecom, Deutsches Telekom, Telefonica de Espana, Telecom Italia, OTE Grecia, NTT Japonia, Tele Dannemark, PTT Olanda, British Telecom, Telia Suedia sau in aliante strategice, cum ar fi Global One sau Unisource.

Prin Hotarare de Guvern, FPS a fost imputernicit sa vanda 4.212.033 de actiuni apartinand Romtelecom, reprezentand 21,5% din pachetul total de actiuni al societatii, precum si sa decida majorarea capitalului social al Romtelecom, prin aport de capital al cumparatorului pachetului de actiuni, astfel incat acesta sa detina in final 35% din pachetul total de actiuni.

Potentialii investitori puteau depune scrisori de intentie sau oferte preliminare pana la 15 iulie 1998, iar ofertele finale ferme pana la 30 septembrie. Procesul de privatizare a societatii nationale de telecomunicatii s-a desfasurat sub indrumarea unui Comitet de Coordonare condus de primul ministru si din care mai faceau parte ministrul Justitiei, ministrul Apararii Nationale, ministrul Privatizarii si ministrul Comunicatiilor. Comitetul urma sa examineze si sa hotarasca cu privire la toate problemele majore referitoare la privatizarea Romtelecom, inclusiv asupra prevederilor finale ale contractelor negociate.

Goldman Sachs a evaluat 7 luni

Goldman Sachs, consultantul tehnic, juridic si financiar al ministerului Comunicatiilor in vederea vanzarii a 35% din Romtelecom, a terminat memorandumul de intentie inainte de 25 februarie 1998 (procesul de evaluare a inceput in septembrie 1997). In urma modificarii Legii societatilor comerciale, prin care se stipula ca unui investitor strategic nu i se poate vinde mai putin de 33% din actiunile unei societati nationale, Ministerul Comunicatiilor a hotarat ca, din Romtelecom se va vinde in prima transa un procent de 35%, un surplus de 5% din actiunile operatorului national de telecomunicatii fiind destinat angajatilor Romtelecom. Memorandumul de intentie reprezinta documentul care a stat la baza procesului de privatizare al Romtelecom. Imediat dupa ce a fost anuntata finalizarea evaluarii tehnice, juridice si financiare a operatorului national de telecomunicatii, un comunicat de presa a fost publicat in marile ziare ale lumii, referitor la intentia Guvernului Romaniei de a vinde 35% din Romtelecom. Memorandumul de intentie a fost prezentat numai operatorilor de telecomunicatii care si-au exprimat intentia de a participa la licitatie, sub semnatura de confidentialitate. A urmat o perioada in care operatorii interesati de primele 35 de procente din Romtelecom au studiat memorandumul. Dupa ce au consultat documentul emis de Goldman Sachs, consortiile au trimis o scrisoare de confidentialitate Ministerului Comunicatiilor, in urma careia au primit documente suplimentare. Comisia din Ministerul Comunicatiilor care s-a ocupat de licitatie, impreuna